Baloanele eliberate în aer pot părea inofensive, dar ajung adesea în păduri, râuri sau câmpuri, unde poluează și pun în pericol fauna. În acest sens, Ministerul Mediului îndeamnă profesorii, părinții și elevii să renunțe la acestea în cadrul ceremoniilor de absolvire sau de final de an și să opteze pentru alternative creative și sustenabile.

Instituția a prezentat câteva motive pentru care ar trebui să evităm folosirea baloanelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Baloanele din latex sau plastic pot rămâne în natură timp de până la 20 de ani! Se degradează greu și, între timp, devin capcane pentru animale. Păsările și animalele pot confunda resturile de baloane cu hrană. Înghițirea lor duce la blocaje intestinale și… moarte.

Panglicile și firele baloanelor pot încurca aripile păsărilor sau se pot înfășura în jurul gâtului animalelor. Un simplu șnur poate deveni o armă tăcută. Chiar dacă baloanele urcă și par „magice”, ele cad în cele din urmă undeva – adesea în locuri greu accesibile sau protejate – și devin gunoi.

Există alternative creative și prietenoase cu mediul. Pancarte colorate, flori, stegulețe sau mesaje scrise de copii pe hârtie reciclabilă pot aduce aceeași emoție, fără efecte negative asupra mediului”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Mediului.

#aer #baloane

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.