România ar putea avea primele trenuri cu hidrogen. Este vorba de 12 unități, finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, până în decembrie 2024, au fost anulate trei licitații, iar la a patra licitație, organizată în această primăvară, s-a prezentat doar un ofertant.

La finalul lunii aprilie a avut loc ședința Comisiei de evaluare pentru licitația privind achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, fiind vizualizată o singură ofertă depusă în SEAP, respectiv Asocierea Siemens Mobility, compusă din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, scrie adevarul.ro.

„La ora actuală oferta este în curs de evaluare. Data la care trenurile cu hidrogen vor începe să circule pe rețeaua feroviară din România nu se poate stabili în acest moment, deoarece procedura de achiziție publică se află în desfășurare. După desemnarea câștigătorului și semnarea contractului, graficul de livrare prezentat de ofertantul câștigător va indica momentul punerii în circulație a acestor trenuri. Primul tren cu hidrogen va circula pe ruta București Nord-Târgoviște”, spune Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară.

Valoarea estimată a contractului este între 1,5 miliarde și 2,46 miliarde lei.

Prima licitație a fost organizată de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară în februarie 2023, fiind anulată pentru că nu s-a înscris niciun ofertant. Și a doua licitație a fost anulată în noiembrie 2023, singura ofertă primită fiind declarată neconformă de către membrii comisiei de evaluare. A urmat și o treia licitație, anulată în mai 2024, pentru că, din nou, nu s-a prezentat vreun ofertant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform proiectului, cele 12 trenuri cu hidrogen ar urma să asigure serviciile de transport feroviar de călători ce vor conecta Bucureștiul cu: Aeroportul Internațional Henri Coandă, precum și Chitila și Titu (la fiecare 30 minute); municipiile reședință de județ Pitești și Târgoviște, precum și orașul Găești (la fiecare oră); municipiile reședință de județ Craiova și Slatina, precum și orașul Balș (de patru ori pe zi); municipiul Curtea de Argeș (de trei ori pe zi). Primul tren cu hidrogen ar urma să fie pus în circulație pe ruta București-Pitești.

#licitatie #Romania #trenuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.