O alunecare de teren produsă vineri, 30 mai, într-o carieră de calcar de pe insula Java din Indonezia s-a încheiat dramatic: cel puţin 13 persoane şi-au pierdut viaţa şi 12 au fost rănite, a anunţat un responsabil din cadrul agenţiei de gestionare a dezastrelor, scrie adevărul.ro.

Peste zona minieră s-au prăbuşit brusc roci îngropând muncitori şi utilaje, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Până în prezent au fost găsite 13 persoane decedate, iar alte cinci sau şase ar putea fi încă îngropate, astfel că bilanţul ar putea evolua”, a precizat, pentru AFP, şeful agenţiei locale de gestionare a dezastrelor, Deni Nurcahya.

Situată în localitatea Cirebon, compania care exploata mina opera legal, însă normele de securitate erau insuficiente, potrivit guvernatorului provinciei Java Occidentală, Dedi Mulyadi, care a ordonat închiderea acesteia în urma accidentului, survenit în jurul orei locale 09:30 (02:30 GMT).

Evacuările, întrerupte din cauza riscului unei alte alunecări de teren

Operaţiunile de evacuare au fost întrerupte până sâmbătă dimineaţa, de teamă că ar putea avea loc o altă alunecare de teren, a adăugat el.

În februarie, porţiuni ale aceleiaşi mine s-au prăbuşit, fără a fi înregistrate victime.

În Indonezia, astfel de accidente miniere sunt frecvente.

Arhipelagul este bogat în minerale, mai ales în siturile miniere neautorizate, unde protocoalele de securitate sunt deseori ignorate.

În 2023, opt muncitori au murit după ce au rămas blocaţi într-o mină de aur ilegală din provincia Java Centrală. De asemenea, în iulie anul trecut, cel puţin 23 de persoane au murit şi alte 35 au fost date dispărute în urma unei alunecări de teren care a lovit un sat izolat, în apropierea unei mine de aur ilegale, pe insula Sulawesi.

Amintim că, în vara anului trecut, patru membri ai aceleiaşi familii au fost daţi dispăruţi în Japonia după o alunecare de teren declanşată de ploi torenţiale în contextul apropierii unui taifun puternic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alunecare de teren #Indonezia #morți

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.