Vineri, Kremlinul a anunțat care este condiția-cheie stabilită de Vladimir Putin pentru a participa la negocieri directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump: discuțiile pot avea loc doar după ce negocierile dintre experții ruși și ucraineni vor produce rezultate concrete, informează agenția rusă Tass.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „este în principiu deschis” pentru astfel de contacte la nivel înalt, dar ele trebuie pregătite temeinic.

„Putin a spus în repetate rânduri că este în principiu pentru contacte la cel mai înalt nivel, desigur, acestea sunt solicitate, dar trebuie să fie pregătite și mai întâi trebuie obținut un rezultat în negocierile directe dintre delegațiile celor două țări. Dacă un astfel de rezultat este obținut și când este atins, atunci, desigur, putem vorbi despre contacte la cel mai înalt nivel”, a spus Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing de presă la Kremlin, potrivit digi24.ro.

Declarația vine în contextul speranțelor exprimate de ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, care a menționat că Rusia și Ucraina ar putea finaliza etapa tehnică a negocierilor pe 2 iunie, deschizând astfel calea unei întâlniri între liderii Turciei, SUA, Rusiei și Ucrainei.

Prima încercare recentă de organizare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina a avut loc acum două săptămâni, la Istanbul. Kremlinul a trimis atunci o delegație de tehnocrați din eșalonul doi, gest perceput de Kiev ca un semn al lipsei de seriozitate din partea Moscovei. Discuțiile au durat doar două ore înainte de a fi întrerupte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform corespondentului The Economist, Oliver Carroll, delegația rusă ar fi amenințat în timpul acelor discuții că va cuceri regiunile Harkiv și Sumî. Moscova ar accepta o încetare a focului doar dacă Ucraina își retrage trupele din cele patru regiuni anexate de Rusia, a precizat o sursă citată de jurnalist.

Rusia a propus ca următoarea rundă de negocieri directe să aibă loc tot la Istanbul, pe 2 iunie, cu scopul de a ajunge la un acord de pace durabil, a transmis miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

#Putin #Trump #Zelenski

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.