Mediul online ar putea fi monitorizat de Consiliul Audiovizualului, conform unui proiect de lege înaintat de un grup de deputați PAS, care urmează să fie consultat public. Discuțiile vor avea loc pe 9 iunie, începând cu ora 10:00, în sala Europa a Legislativului, iar mai multe detalii despre eveniment pot fi găsite AICI.

Documentul publicat pe pagina oficială a Parlamentului prevede definirea noțiunii de dezinformare.

Reglementările stabilesc că în spațiul audiovizual național sunt interzise programe care sunt calificate drept dezinformare. Prejudiciul public cauzat de dezinformare cuprinde, conform proiectului „amenințări aduse proceselor democratice politice și de elaborare a politicilor, precum și amenințări aduse bunurilor publice, precum protecția sănătății cetățenilor, mediul sau securitatea. Dezinformarea nu include raportarea erorilor, satira și parodia sau știrile si comentariile partizane identificate în mod clar ca atare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Audiovizualului va acorda statut de notificatori de încredere unor persoane fizice sau juridice, care urmează să monitorizeze spațiul mediatic și vor identifice eventuale încălcări. Responsabilii vor trebui să aibă cunoștințe și competențe specifice domeniului.

Vor fi impuse noi reglementări și furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția Republicii Moldova. Aceștia vor trebui să depună declarație prealabilă la Consiliul Audiovizualului, pentru serviciile pe care intenționează să le ofere.

Speakerul Igor Grosu a declarat în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV că există două proiecte de modificare a legii, unul referindu-se la publicitate, iar altul – la Codul Audiovizualului.

„O să fie două inițiative legislative care vizează Codul Audiovizualului, să intre cu monitorizarea pe o parte din online. Am înregistrat proiectele. Unul ține de publicitate, dar vine și Codul Audiovizualului cu modificări. Dă Consiliului Audiovizualului prerogative. Au deja instrumentariu, au experiență. Scurtăm perioada și flexibilizăm spațiu de manevre, ca mai repede să acționeze”, a explicat Grosu.

În același timp, speakerul s-a referit și la interacțiunile cu giganții social-media. Conform lui, autoritățile de la Chișinău colaborează cu administrația platformelor, pentru a înlătura conturile false care promovează dezinformările.

#CA #Codul Audiovizualului #Igor Grosu #monitorizare #proiect de lege

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.