Atacurile ucrainene cu drone și bombardamentele au declanșat întreruperi de curent în zone din teritoriile controlate de Rusia, au declarat marți, 3 iunie, oficialii de la Moscova.

Oficialii au declarat că nu a existat niciun efect asupra operaţiunilor de la centrala nucleară Zaporojie – cea mai mare instalaţie nucleară din Europa, care a fost confiscată de Rusia în săptămânile de după invazia Moscovei în Ucraina din februarie 2022.

Oficialii ruşi care conduc centrala au declarat că nivelurile de radiaţii erau normale la instalaţie, care funcţionează în modul oprit şi nu produce energie electrică în acest moment. Guvernatorii instalaţi de Rusia din cele două regiuni au declarat că atacurile ucrainene au determinat autorităţile să introducă măsuri de urgenţă şi să mute locaţiile cheie în surse de energie de rezervă.

Curentul electric a fost întrerupt în toate părţile din Zaporojie aflate sub control rusesc, a scris guvernatorul instalat de Rusia, Evgheni Belitski, pe Telegram.

„Ca urmare a bombardamentelor efectuate de Forţele Armate Ucrainene, echipamentele de înaltă tensiune au fost avariate în partea de nord-vest a regiunii Zaporojie”, a scris Belitski.

În Zaporojie, atacurile rusești au ucis cinci persoane în afara orașului cu același nume în timp ce un atac cu drone asupra regiunii nord-estice Sumî a rănit cel puţin şase persoane, inclusiv doi copii. Ivan Fedorov a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram că trei femei au murit într-o serie de incidente cauzate de un bombardament rusesc care au vizat satul Ternuvate, la est de Zaporojie, duminică seara. Un magazin şi mai multe case au fost grav avariate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un bărbat a murit într-un district din apropiere în urma unui atac rus cu o bombă aeriană ghidată, a mai spus Fedorov. Un total de nouă persoane au fost rănite şi o casă privată a fost distrusă.

Doi copii se aflau printre răniţii unui atac cu drone ruseşti în regiunea Sumî, a declarat luni pe Telegram Oleh Sînehubov, guvernatorul regiunii.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.