Atacurile ucrainene cu drone și bombardamentele au declanșat întreruperi de curent în zone din teritoriile controlate de Rusia, au declarat marți, 3 iunie, oficialii de la Moscova.

Oficialii au declarat că nu a existat niciun efect asupra operaţiunilor de la centrala nucleară Zaporojie – cea mai mare instalaţie nucleară din Europa, care a fost confiscată de Rusia în săptămânile de după invazia Moscovei în Ucraina din februarie 2022.

Oficialii ruşi care conduc centrala au declarat că nivelurile de radiaţii erau normale la instalaţie, care funcţionează în modul oprit şi nu produce energie electrică în acest moment. Guvernatorii instalaţi de Rusia din cele două regiuni au declarat că atacurile ucrainene au determinat autorităţile să introducă măsuri de urgenţă şi să mute locaţiile cheie în surse de energie de rezervă.

Curentul electric a fost întrerupt în toate părţile din Zaporojie aflate sub control rusesc, a scris guvernatorul instalat de Rusia, Evgheni Belitski, pe Telegram.

„Ca urmare a bombardamentelor efectuate de Forţele Armate Ucrainene, echipamentele de înaltă tensiune au fost avariate în partea de nord-vest a regiunii Zaporojie”, a scris Belitski.

În Zaporojie, atacurile rusești au ucis cinci persoane în afara orașului cu același nume în timp ce un atac cu drone asupra regiunii nord-estice Sumî a rănit cel puţin şase persoane, inclusiv doi copii. Ivan Fedorov a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram că trei femei au murit într-o serie de incidente cauzate de un bombardament rusesc care au vizat satul Ternuvate, la est de Zaporojie, duminică seara. Un magazin şi mai multe case au fost grav avariate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un bărbat a murit într-un district din apropiere în urma unui atac rus cu o bombă aeriană ghidată, a mai spus Fedorov. Un total de nouă persoane au fost rănite şi o casă privată a fost distrusă.

Doi copii se aflau printre răniţii unui atac cu drone ruseşti în regiunea Sumî, a declarat luni pe Telegram Oleh Sînehubov, guvernatorul regiunii.

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.