După o jumătate de an de tulburări politice, incertitudine şi divizare, sud-coreenii au început să voteze marţi pentru un nou preşedinte care să-i succeadă lui Yoon Suk Yeol, fostul lider decăzut în dizgraţie care a aruncat naţiunea democratică în haos prin declararea legii marţiale în decembrie.

Aceste alegeri sunt deosebit de semnificative; ţara, un aliat al SUA şi o putere economică şi culturală asiatică, s-a zbătut timp de luni de zile cu o serie de lideri interimari, în timp ce naviga prin procesul de impeachment al lui Yoon şi o anchetă multiplă asupra nopţii fatidice a scurtei sale acaparări de putere.

Între timp, economia Coreei de Sud a avut de suferit, cu războiul comercial al preşedintelui american Donald Trump şi o potenţială recesiune globală în fundal. Favoritul este Lee Jae-myung, în vârstă de 60 de ani, din Partidul Democrat, opoziţie liberală. Fost muncitor minor în fabrică, provenit dintr-o familie săracă, Lee a devenit avocat pentru drepturile omului înainte de a intra în politică.

Este fost primar şi guvernator şi, cel mai recent, a ocupat funcţia de legislator după ce a pierdut la limită în faţa lui Yoon în alegerile prezidenţiale din 2022. A supravieţuit unei tentative de asasinat în ianuarie 2024, când un bărbat l-a înjunghiat în gât în timpul unui eveniment public.

A apărut din nou în titlurile ziarelor pe 3 decembrie 2024 – noaptea în care Yoon a declarat legea marţială şi a trimis trupe în parlament. Lee s-a numărat printre legislatorii care s-au grăbit spre legislativ şi au trecut pe lângă soldaţi pentru a organiza un vot de urgenţă pentru ridicarea legii marţiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalul rival al lui Lee este Kim Moon-soo din Partidul Puterii Populare (PPP), partid conservator. Când Yoon a părăsit partidul în mai, el şi-a îndemnat susţinătorii să-l susţină pe Kim – un fost ministru al muncii în vârstă de 73 de ani, care fusese un activist sindical proeminent la universitate, fiind chiar expulzat şi închis pentru protestele sale. În cele din urmă, s-a alăturat unui partid conservator şi a intrat în nominalizare după mai multe runde de lupte interne în partid.

PPP l-a ales iniţial pe Kim drept candidat; apoi l-a abandonat, vizionându-l în schimb pe fostul prim-ministru Han Duck-soo. Partidul l-a ales în cele din urmă pe Kim după ce acesta a depus contestaţii în justiţie.

#alegeri #Coreea de Sud #lege marțială

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.