Cele trei tipuri de post intermitent

Postul intermitent 16 8

Metoda 16 8 este foarte apreciată și mai este cunoscută ca dieta la 8 ore. Respectând această metodă, nu vei consuma alimente timp de 16 ore pe zi. În cele 8 ore rămase, poți avea două mese normale. În funcție de stilul tău de viață, poți sări peste micul dejun sau peste altă masă a zilei. Multe persoane preferă să sară peste cină și nu mănâncă nimic la finalul zilei. Tu poți alege ce model preferi. De asemenea, poți alege în funcție de programul tău de muncă sau de ora la care te culci.

Metoda 5:2

Pentru această metodă, în două zile din săptămână vei consuma doar în jur de 500 de calorii. În celelalte cinci zile vei mânca normal. Ai grijă ca cele două zile de post să nu fie consecutive.

Postul alternativ

Această metodă este cea superioară celei 5:2. Trebuie să ții post o dată la două zile și în fiecare zi de post nu poți consuma mai mult de 500 de calorii. În principiu, scopul postului intermitent este de a crea un nou stil alimentar, de a pierde în greutate fără efectul de yoyo și de a te simți mai bine în propriul corp. Dacă scopul tău principal este pierderea în greutate, mănâncă adecvat în intervalul admis și desfășoară o activitate fizică moderată. Poți slăbi doar prin deficit caloric.

Cât de sănătos este postul intermitent?

Postul intermitent devine din ce în ce mai popular și chiar și oamenii de știință sunt interesați de acest regim alimentar. Primele studii restrânse au arătat că postul regulat poate reduce riscul de dezvoltare a bolilor cronice, precum diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare, cele neurologice sau cancerul. De asemenea, pare să aibă un efect pozitiv și asupra funcțiilor cognitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiile clinice pe oameni nu au putut dovedi încă acest aspect, dar par să indice un efect pozitiv al postului intermitent asupra sănătății noastre și să îl considere o alternativă la dietele clasice pentru pierderea în greutate. Ce înseamnă asta? Postul intermitent nu funcționează mai bine decât alte diete, dar funcționează.

Atenție: Dacă ești însărcinată, alăptezi, dacă ești o persoană subponderală sau dacă suferi de tulburări alimentare, postul intermitent nu este recomandat. De asemenea, se recomandă precauție și în cazul persoanelor în vârstă sau care suferă de migrene. În aceste cazuri, îți recomandăm să consulți un medic.

#dieta #post intermitent #sanatate

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare