Pe timp de caniculă, crește considerabil consumul de băuturi răcoritoare. Rețelele de comerț pun la dispoziția consumatorilor o gamă variată de astfel de produse, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vine cu informații utile pentru consumatorii care preferă băuturile cu adaos de îndulcitori artificiali.

Potrivit specialiștilor, îndulcitorii artificiali pot fi o opțiune utilă pentru persoanele care doresc să reducă aportul de zahăr și calorii din băuturile carbogazoase. Aceștia sunt aditivi alimentari, substanțe chimice obținute în laborator, cunoscuți și drept îndulcitori cu conținut scăzut de calorii (datorită conținutului minim de calorii sau chiar lipsa acestora).

„Îndulcitorii precum aspartamul, sucraloza, actsulfamul și zaharina sunt ingrediente utilizate pe scară largă în alimente și băuturi comercializate ca „fără zahăr” sau „dietă”. Aceasta înseamnă că îndulcitorii, spre deosebire de zahăr, adaugă puține calorii sau deloc la alimentele și băuturile pe care le aromă.

Îndulcitorii, ca și alte ingrediente adăugate în alimente, trebuie să fie siguri pentru consum și în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 229/2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari.

Îndulcitori – substanțe utilizate pentru a da un gust dulce produselor alimentare sau utilizate pentru îndulcitorii de masa.

Prezența unui aditiv alimentar utilizat drept îndulcitor este autorizată în produsele alimentare compuse fără adaos de zaharuri sau cu valoare energetică redusă, în produsele alimentare compuse dietetice destinate unui regim hipocaloric și în produsele alimentare compuse cu o durată lungă de depozitare, cu condiția ca îndulcitorul în cauză să fie autorizat în unul dintre ingredientele produsului alimentar compus”, se arată în comunicatul emis de ANSA.

Ce trebuie să conțină o eticheta produselor ce conțin îndulcitori:

Pentru produsele alimentare care conţin unul sau mai mulți îndulcitori – mențiunea „cu îndulcitor(i)” trebuie să însușească numele produsului alimentar;
Pentru produsele alimentare care conțin atît adaos de zahăr, cât şi unul sau mai mulți îndulcitori – mențiunea „cu zahăr (zaharuri) şi îndulcitor(i)” trebuie să fie adăugată la denumirea produsului alimentar;
Pentru produsele alimentare care conţin aspartam şi/sau aspartam-acesulfam:
Menţiunea „conţine aspartam (o sursă de fenilalanină)” trebuie să apară pe etichetă în cazurile în care aspartamul/sarea aspartam-acesulfam este inclus/inclusă în lista de ingrediente doar prin referirea la numărul E.
Menţiunea „conţine o sursă de fenilalanină” trebuie să apară pe etichetă în cazurile în care aspartamul/sarea aspartam-acesulfam este inclus/inclusă în lista de ingrediente cu denumirea sa
Pentru produsele alimentare care conțin mai mult de 10% de polioli adăugaţi – eticheta trebuie să conțină mențiunea „Consumul excesiv poate cauza efecte laxative.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor recomandă:

Pentru a vă răcori în perioada caldă alegeți apa potabilă.
Băuturile răcoritoare carbogazoase, pe lângă îndulcitori, conțin și alți aditivi alimentari precum coloranții și conservanții. De aceea, nu sunt recomandate copiilor.
Citiți etichetele, alegeți conștient și bucurați-vă de vară consumânt alimente sănătoase.

#ANSA #bauturi racoritoare #canicula #recomandări #specialisti

Un grup suspectat de pregătirea unor dezordini în masă în Moldova ar fi creat profiluri false pe TikTok și Facebook și canale pe Telegram, printre care unul numit „ProtestMD”, pentru a mobiliza tineri la proteste violente.

Ofițerii INI, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate și procurorii PCCOCS, „documentează activitatea unui grup infracțional suspectat de planificarea și pregătirea unor acțiuni ilegale de amploare, orientate spre provocarea dezordinilor în masă”, anunță Poliția.

Potrivit datelor preliminare, din octombrie 2026 membrii grupului ar fi acționat concertat. Ei ar fi urmărit „obținerea unor beneficii financiare și organizarea unor acțiuni violente, inclusiv distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor publice și civile”. Unele dintre conturile și canalele create ar fi fost gestionate din afara țării. Prin ele ar fi fost mobilizați în special tineri din instituțiile de învățământ profesional și superior, pentru proteste care ar fi putut degenera în dezordini în masă.

Pe 23 octombrie, ofițerii INI și SIS, cu sprijinul BPDS „Fulger”, au făcut simultan mai multe percheziții în Chișinău și în regiunile Centru și Nord. Vizate au fost persoane suspectate de „lansarea apelurilor și instigarea la acțiuni violente și dezordini în masă”.

După percheziții, anchetatorii au obținut date care indică atragerea tinerilor în activități de instigare „prin metode de manipulare, care ar fi urmărit diminuarea percepției asupra consecințelor acestor acțiuni”.

Suspecții cooperează cu organele de drept, iar investigațiile continuă pentru a stabili toate circumstanțele și toate persoanele implicate.

„Poliția avertizează cetățenii să nu se lase manipulați de persoane necunoscute sau de mesaje care îndeamnă la violență și acțiuni ilegale”, se arată în comunicat.

Participarea la astfel de acțiuni atrage răspundere juridică, inclusiv penală. Oamenii sunt îndemnați „să verifice informațiile înainte de a le distribui sau de a da curs unor apeluri care pot pune în pericol ordinea publică și siguranța oamenilor”.