Ministerul Educației și Cercetării a aprobat lista de școli care vor beneficia de o finanțare totală de 23,5 milioane de lei în anul 2025 pentru proiecte de renovare și modernizare a blocurilor sanitare. Instituțiile de învățământ sunt din Chișinău, Orhei, Soroca, Hîncești, Strășeni, Ștefan Vodă, Ialoveni, Rîșcani și Florești.

Lucrările de renovare și modernizare a blocurilor sanitare în școli fac parte din angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a îmbunătăți condițiile de igienă în instituțiile de învățământ și de a crea un mediu educațional mai sănătos și mai sigur.

„În total, 19 proiecte au fost aprobate pentru finanțare integrală, iar alte patru au fost incluse pe lista de rezervă. Pentru proiectele selectate, au fost alocate aproximativ 22,4 milioane de lei din bugetul de stat, în timp ce autoritățile publice locale vor contribui cu peste 1,1 milioane de lei”, informează MEC.

Procesul de selecție s-a desfășurat în patru etape, începând cu februarie 2025, când a fost lansat un apel public pentru finanțarea proiectelor. Autoritățile publice locale au avut termen până la 11 aprilie pentru a depune dosarele de participare, iar în total au fost înregistrate 59 de proiecte. Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală a monitorizat procesul de depunere a cererilor. Ulterior, comisia tehnică desemnată de ONDRL a verificat dacă dosarele depuse respectă toate cerințele administrative și tehnice.

Proiectele eligibile au trecut printr-o evaluare tehnică și financiară de către o comisie intersectorială instituită de MEC. Criteriile de selecție au inclus: relevanța și impactul social, calitatea soluțiilor tehnice propuse, bugetul estimat, capacitatea de implementare și accesibilitatea pentru copiii cu dizabilități.

Lista instituțiilor beneficiare poate fi accesată aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocuri sanitare #MEC #renovare #scoli

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.