Papa Leon al XIV-lea, recent ales în fruntea Bisericii Catolice, a lansat un apel categoric împotriva dezvoltării necontrolate a inteligenței artificiale (AI), pe care o vede ca pe o amenințare serioasă la adresa demnității umane, echității sociale și locurilor de muncă. În 2025, a declarat reglementarea AI drept una dintre prioritățile esențiale ale pontificatului său.

„Nu este nimic neobișnuit ca Biserica să ofere expertiză într-un domeniu atât de futurist,” spune Paolo Benanti, frate franciscan și consilier al Vaticanului pentru etica inteligenței artificiale, într-un interviu pentru Politico. „Biserica ne cere să privim spre ceruri, dar și să pășim pe pământ, în acord cu vremurile.”

Avertisment papal la adresa AI

În primul său discurs oficial adresat cardinalilor, el a avertizat asupra pericolelor pe care le implică inteligența artificială pentru „demnitatea umană, justiție și muncă. Două zile mai târziu, într-o conferință de presă, a lăudat „potențialul imens” al tehnologiei, dar a avertizat că este nevoie de responsabilitate pentru a ne asigura că este folosită în beneficiul tuturor.

Asemenea omologului său din secolul XIX, Papa Leon al XIII-lea, care a promovat drepturile lucrătorilor în timpul revoluției industriale, Leon al XIV-lea se poziționează ca un apărător al țesutului social în fața tehnologiilor moderne necontrolate. Numele papal ales de fostul cardinal Robert Prevost „nu a fost o referință întâmplătoare,” a declarat un purtător de cuvânt al Vaticanului în noaptea încheierii conclavului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Demersurile pentru implicarea Sfântului Scaun în reglementarea AI au început cu predecesorul lui Leon. În 2020, Papa Francisc a reunit lideri religioși și politici împreună cu companii tech precum IBM și Cisco pentru a semna „Apelul de la Roma pentru etica AI” – un angajament pentru dezvoltarea unor tehnologii responsabile și benefice social. În ianuarie, Vaticanul a publicat o declarație oficială avertizând că AI ar putea duce la „înrobirea umanității față de propria sa creație. Fiind primul papă originar din SUA – patria Silicon Valley și epicentrul revoluției tehnologice și absolvent de matematică, Papa Leon are un profil unic pentru a continua această misiune.

Biserica, „expertă în umanitate”

Pentru Benanti, rolul Bisericii ca „expertă în umanitate” poate impulsiona liderii, în special pe cei ai țărilor catolice, să creeze o IA care are grijă de om și este aliniată cu justiția socială. În prima sa conversație cu premierul italian Giorgia Meloni, cei doi au promis că vor continua să colaboreze pentru o dezvoltare etică și centrată pe om a inteligenței artificiale.

Vaticanul ar putea folosi rețeaua sa din Sudul Global pentru a stimula un acces mai democratic la IA, într-un moment în care puterea este concentrată în mâinile giganților tehnologici și ale țărilor bogate – și ar putea contribui la promovarea unei reglementări globale standardizate, nu doar dominată de Europa.

#Inteligență Artificială #Papa Leon al XIV-lea #tehnologie

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.