La exact un an de la reluarea zborurilor directe între București și New York, Ambasada României în SUA anunță că peste 40 de mii de pasageri au călătorit pe această rută operată de compania HiSky, controlată de pilotul moldovean Iulian Scorpan, scrie bani.md.

Primul zbor a decolat pe 7 iunie 2024, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni), marcând revenirea legăturii aeriene directe dintre România și Statele Unite după o pauză de peste 20 de ani.

Conform informațiilor publicate de ambasadă, durata medie a zborului a fost de aproximativ zece ore, iar aeronava folosită pentru această rută este un Airbus A330-200, adaptat pentru zboruri lung-curier.

„Știați că peste 40 de mii de pasageri au zburat între București și New York cu HiSky, într-un singur an? Este un simbol al conexiunii tot mai strânse dintre România și Statele Unite”, se arată în postarea oficială, însoțită de imagini video cu aeronava aterizând pe Aeroportul JFK din New York.

HiSky este prima companie aeriană din regiune care a reluat această rută strategică, oferind pasagerilor o opțiune directă și eficientă între cele două metropole. Reușita acestui proiect aerian evidențiază capacitatea Moldovei și României de a opera zboruri internaționale de lungă durată, cu infrastructură și echipaj calificat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#companie #pasageri #pilot #zbor

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.