Pe 18 mai 2025, Republica Moldova a trăit un moment de solidaritate națională fără precedent, mobilizându-se masiv în jurul alegerilor prezidențiale din România, notează Alexandru Tănase într-un editorial publicat de Cotidianul. De la demnitari la cetățeni de rând, zeci de mii de basarabeni au spus clar: „Suntem români și punctum!” și au mers la vot. În acest timp, în plină euforie identitară, pe furiș, s-a produs o diversiune de proporții. Pe 15 mai Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării a emis o decizie halucinantă: denumirea și predarea disciplinei „Istoria românilor” ar fi discriminatorii față de celelalte etnii.

Conținutul acestui aviz reprezintă, de fapt, o reluare, sub gir instituțional, a vechilor teze staliniste despre o pretinsă „națiune moldovenească” distinctă de cea română, constituind o lovitură directă la temelia identității românești a Republicii Moldova.

Fără un minim efort de analiză critică, fără contextualizări istorice sau sociologice, instituția preia mecanic un fals deja demontat de experți, organizații internaționale și chiar de evidența statistică de bun-simț. La baza acestei decizii stau două recensăminte marcate de lipsă de rigoare și transparență, care pretind, în mod neverosimil, că românii ar reprezenta doar 7% din populația Republicii Moldova.

Pentru a conferi o aparență de legalitate acestui aviz, Consiliul recurge la manipulări și la invocarea selectivă a unor documente internaționale, încercând să acrediteze ideea falsă că afirmarea identității românești ar echivala cu discriminarea altor identități.

Mai șocantă decât decizia în sine este absența totală a oricărei reacții din partea celorlalte autorități ale statului. O tăcere complice. Ne-am obișnuit, se pare, ca conducătorii noștri iubiți (cacofonia este deliberată) să reacționeze prompt și cu maximă gravitate la orice flatulență a grupului Șor-Tauber-Bășcăneasa de la Comrat. Pentru orice fâs, se convoca Consiliul Suprem de Securitate, se modifică legi și au loc razii! De astă dată ignor total!

Cât despre tăcerea rușinoasă a Bucureștiului — mai are rost să ne mirăm? În cei zece ani ai epocii „dulapului cu rochii de damă” de la Cotroceni, România n-a avut nicio reacție articulată, niciun gest clar, coerent sau demn de un stat care pretinde că are un interes național real în această parte a lumii. Aș vrea să cred, sincer, că măcar de acum înainte lucrurile vor începe să se schimbe.

Patruzeci de ani de ocupație sovietică au fost suficienți pentru a construi, între Prut și Nistru, o ficțiune toxică atent calibrată: două limbi, două popoare — română și „moldovenească” — prezentate ca entități etnice și lingvistice complet distincte. N-a fost o simplă rătăcire istorică, ci o strategie ideologică rece și metodică, menită să destructureze o identitate, să amputeze memoria colectivă și să transforme un popor într-o masă de manevră. Iar această moștenire otrăvită nu a fost abandonată — ea continuă, și azi, să hrănească narativele expansionismului rusesc.

Românii au fost portretizați drept „cotropitori”, „ocupanți”, o amenințare venită din afară. În contrapondere, „moldovenii” erau înfățișați ca un popor autohton, vulnerabil, ce trebuia „protejat” — paradoxal — chiar de propria identitate, deja confiscată. Așa au luat naștere, și s-au cimentat în mentalul colectiv, stereotipurile toxice: moldoveanul opus românului, limba moldovenească opusă limbii române, poporul moldovenesc opus poporului român.

Citiți editorialul integral pe cotidianul.md.

#Alexandru Tanase #identitate românească #Republica Moldova

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.