Înalți oficiali participă la Odesa, la cel de al patrulea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, găzduit de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În context, va avea loc și o reuniune trilaterală România – Republica Moldova – Ucraina. În cadrul acesteia, președintele României, Nicoșor Dan, președinta Maia Sandu și Volodimir Zelenski vor discuta despre cele mai importante proiecte de interconectare, anunță administrația prezidențială de la București, transmite IPN.

Președinția de la Chișinău nu a venit cu vreun anunț în acest sens până la momentul publicării știrii. Însă anterior, șefa statului a confirmat participarea la evenimentul din Odesa în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean, transmite IPN.

„Acest format trilateral se reunește la cel mai înalt nivel pentru prima dată, arătând determinarea celor trei state vecine de a intensifica cooperarea și coordonarea, printr-un mecanism de dialog pe termen mediu și lung.

Acest mecanism va viza inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană”, precizează Președinția României.

Sursa citată mai menționează că, în cadrul summitului, președintele Nicușor Dan va întări angajamentul României de a susține în continuare Ucraina, pe toate palierele, precum și de a se implica în eforturile de a ajunge la o pace justă și de durată, dar și în cele legate de reconstrucție. De asemenea, liderul de la Cotroceni va sublinia importanța menținerii unității și a abordării coerente în întreaga regiune reprezentată la summit, pentru securitatea de ansamblu a continentului european.

Formatul Ucraina – Europa de Sud-Est a fost lansat în anul 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca platformă regională de susținere a Ucrainei, dar și de combatere comună a efectelor complexe ale războiului din proximitate și a consecințelor asupra regiunii extinse, care are interese de securitate comune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Odesa #reuniune trilaterala #Summit

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.