Banii adunați din donații pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” nu au fost utilizați până în prezent și sunt păstrați în siguranță, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, la postul public tv. Fondurile, în valoare de peste un milion de lei, se află în custodia Ministerului Finanțelor și nu au fost accesate de ministerul actual. Prodan a precizat că „nimeni nu s-a atins de ei”, subliniind că aceste resurse au o destinație specială.

Stagnarea lucrărilor la clădirea Filarmonicii este justificată prin impactul pandemiei de COVID-19 și, ulterior, al războiului din Ucraina. Aceste evenimente au determinat o reorientare a priorităților guvernamentale către sprijinirea directă a oamenilor de cultură, iar reconstrucția edificiului a fost temporar amânată.

Ministrul a subliniat că realizarea proiectului necesită o finanțare externă substanțială și bine planificată. Deși s-au identificat surse de zeci de milioane de euro, Prodan a avertizat că banii nu pot fi alocați pe bază emoțională, fără o strategie clară și asistență internațională. „Fără asistență externă, nu ne vom descurca”, a spus oficialul.

În prezent, activitatea artistică a Filarmonicii Naționale se desfășoară la Palatul Republicii, a cărui chirie este asigurată de stat. Ministrul a refuzat să dezvăluie suma alocată pentru această chirie, însă a confirmat că salariile angajaților nu sunt afectate.

Contextul incendierii clădirii datează din septembrie 2020, când un incendiu violent a distrus 95% din suprafața clădirii. Ministerul Finanțelor a deschis trei conturi speciale pentru donații, prin care s-a strâns suma de peste un milion de lei, menită pentru reconstrucție.

Deși inițial exista un optimism că filarmonica ar putea fi reconstruită până în 2030, Sergiu Prodan a indicat că graba nu este justificată și că proiectul trebuie să fie durabil și bine planificat. El a insistat pe necesitatea continuității și pe colaborarea între actuale și viitoare ministere pentru finalizarea lucrărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#filarmonica #Sergiu Prodan

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.