Un alt centru de apel din Chișinău, care și-a înșelat clienții pretinzând că operează pe o platformă populară de tranzacționare online și pe piața criptomonedelor, a fost destructurat de oamenii legii. O persoană a fost reținută.

„Aceștia și-ar fi înșelat clienții pretinzând că erau administratori ai acelei platforme de tranzacționare, deși în realitate aveau doar scopul să-i manipuleze ca „să investească” sumele de bani. Odată ce banii erau transferați, prin diferite metode financiare complexe, aceștia erau însușiți de grupul criminal organizat.

A urmat reținerea unui cetățean al Ucrainei cu vârsta de 33 de ani, cu permis de ședere în Moldova, care avea rol de lider. Reținerea acestuia a urmat perchezițiilor desfășurate cu sprijinul angajaților „Fulger” atât la sediul centrului de apel din Chișinău, cât și în alte două localități din municipiu”, se arată în comunicatul emis de Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS).

În urma perchezițiilor, a fost ridicat serverul care era ascuns la etajul doi al unui depozit din afara orașului, conectat la calculatoarele care ar fi fost la înșelarea clienților. Acesta a fost sigilat pentru cercetarea informației acumulate, 50 de telefoane mobile folosite în comiterea infracțiunii (inclusiv cu cont pe bursa de valori, cu păstrarea banilor în criptomoneda USDT), precum și două mașini care ar fi fost cumpărate cu bani proveniți din înșelarea clienților (un BMW x6 și un Volkswagen ID4).

„Informația obținută în cadrul perchezițiilor urmează să fie supusă expertizării, pentru claritate în ceea ce privește amploarea înșelării clienților, în vederea întoarcerii banilor pierduți prin „investițiile” efectuate.

În ceea ce-l privește pe cetățeanul ucrainean reținut, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a depus la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) solicitarea aplicării arestului preventiv, pentru continuarea obiectivă a investigațiilor, timp în care persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, comunică PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, o serie de percheziții au fost desfășurate la sediile și domiciliile administratorilor a două companii din Chișinău, suspectate de implicare în activități ilegale de spălare de bani prin intermediul platformelor de pariuri online, afiliate unor persoane din Rusia.

Percheziții în Chișinău: Sunt vizate mai multe call-centre suspectate de spălare de bani

#centru de apel #PCCOCS #Percheziții #retinere

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.