Acum mai bine de un an, am stat de vorbă cu Sofia Necitailo o adolescentă refugiată din Odesa, care și-a găsit adăpost în Republica Moldova, după ce războiul i-a răpit siguranța, prietenii și șansa de a trăi liniștit acasă. Între timp, Sofia nu doar că s-a adaptat la o nouă viață, dar a ales să se implice activ în societatea în care a fost primită. Astăzi revenim la povestea ei – o poveste despre educație, curaj și dorința de a construi o lume mai onestă.

Fiind elevă în clasa a XI-a, Sofia a fost nevoită să-și părăsească casa, școala, prietenii și tatăl rămas să lupte în Ucraina, găsind refugiu în casa rudelor sale. Deși inițial adaptarea i-a fost dificilă, ea a reușit să se integreze, simțindu-se în siguranță aici. Sofia conștientizează modul în care corupția afectează viața cotidiană, de aceea a ales să se implice activ în soluționarea problemei, devenind voluntară într-un program de combatere și prevenire a corupției inițiat de Centrul Național Anticorupție.

„Când învățam la liceul „Mihail Koțiubinski”, ne-au povestit despre CNA și activitatea de voluntar. Ne-au propus să scriem o cerere de înscriere în program. Nu credeam că voi fi aleasă, dar am primit confirmarea pe e-mail. Ne-am adunat la Centrul Național Anticorupție. Ne-au povestit despre activitățile centrului, ne-au instruit și ne-au spus că vom merge prin școli, ca să vorbim și altor elevi despre impactul negativ al corupției. Nu mi-am imaginat că este un fenomen atât de răspândit. La CNA ne-au vorbit despre corupție în mod deschis și cred că aceasta este o problemă cu care trebuie să lupte tinerii”, afirmă Sofia NECITAILO, voluntară la Centrul Național Anticorupție.

Corupția împiedică inovaţia, scade competitivitatea, afectează grav libertățile și drepturile pe care le are fiecare om, indiferent dacă e cetățean al acestei țări sau nu. Iată de ce Sofia s-a regăsit în această activitate și dorește să informeze cât mai mulți tineri despre corupție și efectele acesteia, dar și despre faptul că refugiații „Au dreptul să trăiască în siguranță #fărămită”.

„Corupția încetinește dezvoltarea economică și limitează posibilitățile tinerilor. Acum este foarte răspândită mita, atunci când tinerii doresc să intre la facultate, de exemplu. Unii pot cumpăra locul contra plată, iar alții, care au muncit din greu pentru același loc, pot fi refuzați. Nu este corect față de acei oameni care muncesc mult”, a adăugat SOFIA NECITAILO, voluntară la Centrul Național Anticorupție.

Sofia nu s-a ciocnit în mod direct cu vreun caz de corupție, pentru că s-a informat și își cunoaște drepturile. După obținerea statutului de protecție temporară, printr-o simplă cerere, a solicitat, împreună cu un părinte, înscrierea gratuită în sistemul educațional din țara noastră și a fost primită cu ușurință în instituția de învățământ. Însă a auzit despre cazuri de corupție la vamă, unde bărbații ucraineni plăteau mită pentru a ieși din țară, și consideră aceste practici incorecte și nedrepte.

„Este foarte important să vorbim elevilor despre corupție, pentru ca ei să știe că o asemenea problemă există și că este destul de răspândită. Dacă tânărul este bine informat, atunci nu rămâne indiferent. Informarea este un proces important, iar dacă vom începe să combatem corupția, atunci vom planta niște semințe, roadele cărora vor fi culese de copiii noștri. Un viitor fără corupție înseamnă o societate pașnică și sinceră. Onestitatea este o calitate pe care o apreciez foarte mult și cred că este importantă atât pentru autorități, cât și pentru oamenii acestei țări. Dacă oamenii vor fi mai sinceri unii cu alții, atunci vom avea o societate mai bună. Eu cred că tinerii trebuie să lupte pentru ca noi și copiii noștri să trăim într-un stat onest și corect”, a conchis SOFIA NECITAILO, voluntară la Centrul Național Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre campanie

Acest material face parte dintr-o amplă campanie de informare „Toți avem dreptul să trăim în siguranță – #fărămită”, susținută de Proiectul ACT, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), cofinanțat de Uniunea Europeană și implementat de GIZ Moldova, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA).

#adolescenta #Moldova #refugiata #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.