În 2025, rata de promovare a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului a scăzut la 88,78%, față de 94,9% în anul precedent. Cele mai dificile discipline pentru elevi au fost Matematica și Limba română pentru alolingvi, cu rate de promovare de 77,8% și, respectiv, 82,7%.

„Ne-am dorit un examen corect și integru, la nivelul întregii țări, astfel încât rezultatele să reflecte cu adevărat cunoștințele elevilor. Putem spune că nivelul de integritate a fost, în mare parte, atins — vedem o apropiere a rezultatelor de cele pe care le anticipam, pe baza experienței de anul trecut și a performanțelor de la testele PISA. Imaginea este, anul acesta, mai clară decât în anii precedenți. Totuși, este evident că mai avem încă de lucru în ceea ce privește asigurarea deplină a integrității”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Din numărul total de note la toate probele de examen, 7,7% sunt note de 9 sau de 10, 17,6% sunt note de 8, 44,2% sunt note de 6 sau de 7, 19,7% sunt note de 5 și 10,8% sunt note de 4, 3, 2 sau 1. Cea mai mare notă medie – 6,51 – este la Istoria românilor și universală și cea mai mică notă medie – 5,90 – la Limba și literatura română alolingvi.

Totodată, în sesiunea curentă 114 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă, dintre care: 12 – la Istoria românilor și universală, 65 – la Matematică, 3 – la Limba și literatura română și 34 – la Limba și literatura română pentru alolingvi.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la sesiunea de examene au fost admiși peste 32.000 de candidați. La Istoria românilor și universală au fost scrise 29.213 de teste, la Matematică – 29.501 de teste, la Limba și literatura română – 23.834 de teste, la Limba și literatura rusă – 5.463 de teste și la Limba și literatura română alolingvi – 5.521 de teste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe parcursul zilei de marți, 24 iunie, candidații își pot vedea online testele, iar datele de acces la platformă sunt individuale. Instrucțiunile de acces au fost transmise fiecărui elev prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-au făcut studiile.

Tot astăzi, în intervalul orelor 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la instituția de învățământ în care și-au făcut studiile. Acestea vor fi examinate în perioada 25 iunie – 1 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate la data de 2 iulie 2025.

Sesiunea suplimentară pentru examenele naționale de absolvire a gimnaziului va fi organizată în perioada 08 – 11 iulie 2025.

#elevi #examene #gimnaziu #rata de promovoare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.