Oamenii de știință susțin că sunt 21 de ipoteze despre proveniența găgăuzilor, dar până în prezent nu există o opinie unică. Potrivit unei versiuni, găgăuzii ar fi descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani, pe teritoriul contemporan al Bulgariei. Sunt vorbitori de limba găgăuză, o limbă turcică. În evul mediu, găgăuzii au devenit ortodocși și au păstrat religia până în ziua de azi.

În anii 1806–1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană la cea rusească, turcii și tătarii musulmani au fost alungați, fiind înlocuiți prin găgăuzi și bulgari, dar și alte popoare, precum germani sau elvețieni. Aceștia au devenit proprietari de pământ, iar principala ocupație a fost agricultura și viticultura.

O altă perioadă importantă pentru poporul găgăuz începe după 27 martie 1918, când s-a produs unirea Basarabiei cu România. În anul 1930, în România a avut loc recensământul populației, iar găgăuzii, pentru prima dată au fost identificați ca un grup etnic. Tot în această perioadă a avut loc separarea găgăuzilor de bulgari și a început apropierea de turci. Ambasadorul Turciei, Hamdullah Subhi Tanriöver, a făcut tot posibilul ca să fie invitați în Basarabia profesori turci, originari din Dobrogea, care au început să predea în limba turcă. Tot atunci, mai mulți găgăuzi au început să plece la studii în Turcia.

În 1944, teritoriul Basarabiei a intrat în componența Uniunii Sovietice. Pentru acest teritoriu, pentru găgăuzi, perioada sovietică poate fi împărțită condiționat în 2 etape. Este vorba de anii dificili de după război din anii ’40, de foametea din 1946-1947, în urma căreia sudul țării au avut cel mai mult de suferit. Dar după anii ’50 și mai departe, a avut loc dezvoltarea găgăuzilor. În 1957 a fost aprobat alfabetul găgăuz în grafie chirilică. Și deja 2 ani mai târziu, limba găgăuză a început să fie predată în unele școli. La sfârșitul anilor ’80 au obținut recunoașterea identității lor și au dezvoltat o conștiință națională care a dus în 1994 la formarea autonomiei Găgăuze în cadrul Republicii Moldova.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Găgăuzii și-au păstrat religia datorită faptului că aveau o credință fanatică, este vorba și despre trăsăturile lor de caracter: încăpățânare, perseverență; chiar și cuvântul „găgăuz”, după una dintre versiuni, înseamnă încăpățânat, perseverent, care își apără punctul de vedere”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Imperiul Rus a decis să acomodeze pe acest teritoriu un popor care va fi creștin și va avea o atitudine pozitivă față de Rusia. Găgăuzii și bulgarii erau cei mai potriviți în acest sens, deoarece ei patru secole și jumătate au făcut parte din Imperiul Otoman și au fost supuși unor represiuni grave, precum cele religioase”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #popor

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.