Oamenii de știință susțin că sunt 21 de ipoteze despre proveniența găgăuzilor, dar până în prezent nu există o opinie unică. Potrivit unei versiuni, găgăuzii ar fi descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani, pe teritoriul contemporan al Bulgariei. Sunt vorbitori de limba găgăuză, o limbă turcică. În evul mediu, găgăuzii au devenit ortodocși și au păstrat religia până în ziua de azi.

În anii 1806–1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană la cea rusească, turcii și tătarii musulmani au fost alungați, fiind înlocuiți prin găgăuzi și bulgari, dar și alte popoare, precum germani sau elvețieni. Aceștia au devenit proprietari de pământ, iar principala ocupație a fost agricultura și viticultura.

O altă perioadă importantă pentru poporul găgăuz începe după 27 martie 1918, când s-a produs unirea Basarabiei cu România. În anul 1930, în România a avut loc recensământul populației, iar găgăuzii, pentru prima dată au fost identificați ca un grup etnic. Tot în această perioadă a avut loc separarea găgăuzilor de bulgari și a început apropierea de turci. Ambasadorul Turciei, Hamdullah Subhi Tanriöver, a făcut tot posibilul ca să fie invitați în Basarabia profesori turci, originari din Dobrogea, care au început să predea în limba turcă. Tot atunci, mai mulți găgăuzi au început să plece la studii în Turcia.

În 1944, teritoriul Basarabiei a intrat în componența Uniunii Sovietice. Pentru acest teritoriu, pentru găgăuzi, perioada sovietică poate fi împărțită condiționat în 2 etape. Este vorba de anii dificili de după război din anii ’40, de foametea din 1946-1947, în urma căreia sudul țării au avut cel mai mult de suferit. Dar după anii ’50 și mai departe, a avut loc dezvoltarea găgăuzilor. În 1957 a fost aprobat alfabetul găgăuz în grafie chirilică. Și deja 2 ani mai târziu, limba găgăuză a început să fie predată în unele școli. La sfârșitul anilor ’80 au obținut recunoașterea identității lor și au dezvoltat o conștiință națională care a dus în 1994 la formarea autonomiei Găgăuze în cadrul Republicii Moldova.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Găgăuzii și-au păstrat religia datorită faptului că aveau o credință fanatică, este vorba și despre trăsăturile lor de caracter: încăpățânare, perseverență; chiar și cuvântul „găgăuz”, după una dintre versiuni, înseamnă încăpățânat, perseverent, care își apără punctul de vedere”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Imperiul Rus a decis să acomodeze pe acest teritoriu un popor care va fi creștin și va avea o atitudine pozitivă față de Rusia. Găgăuzii și bulgarii erau cei mai potriviți în acest sens, deoarece ei patru secole și jumătate au făcut parte din Imperiul Otoman și au fost supuși unor represiuni grave, precum cele religioase”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #popor

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.