„Un popor fără teatru este un popor în neființă”. Este expresia scriitorului găgăuz, Dionis Tanasoglu, al cărui nume poartă Teatrul național din Ceadîr-Lunga.

Fondat în 1997, teatrul și-a deschis ușile pentru primii spectatori cu mulți ani înainte, în anul 1970, când Dionis Tanasoglu organiza spectacole cu participarea actorilor amatori. Abia la sfârșitul anilor ’80 a fost organizată înscrierea studenților găgăuzi la Institutul de arte, unde disciplinele de profil, regie, artă actoricească și arta vorbirii scenice erau predate în limba găgăuză, iar restul disciplinelor – în limba rusă.

Primul spectacol jucat la teatrul din Ceadîr-Lunga a fost în limba găgăuză – piesa se numea „Oglan și Leancă”, scrisă de Dionis Tanasoglu, și reprezenta o analogie a operei „Romeo și Julietta” a lui Shakespeare. Atunci sala era neîncăpătoare, iar locuitorii autonomiei pentru prima dată au văzut un spectacol în limba găgăuză prezentat de actorii profesioniști din cadrul unui teatru național.

În prezent, trupa teatrului din Ceadîr-Lunga este formată din 12 actori, iar majoritatea spectacolelor se joacă în limba găgăuză. Unele piese sunt în limba rusă, iar „Cocoșul și soarele” – în limba română.

În anul 2021, teatrul din Ceadîr-Lunga a obținut premiul mare la Gala UNITEM, pentru spectacolul „Mozgoroi”, cel mai bun spectacol pentru copii.

Performanța pe scenă, în limba găgăuză, a fost ceva nou pentru poporul nostru. Până atunci nu exista teatru, totul se organiza la nivel de amatori. Dar spectacolul în regia lui Dionis Tanasoglu a fost primul spectacol profesionist în limba găgăuză.

Misiunea teatrului constă nu doar în păstrarea culturii, cel mai important este să păstrăm și să promovăm limba găgăuză corectă și din acest motiv noi jucăm mai multe spectacole pentru copii.

Mihail Constantinov, elevul lui Dionis Tanasoglu și actualul director al Teatrului național „Dionis Tanasoglu”: „Noi, teatrul găgăuz, prezentăm la festivaluri teatrale internaționale nu doar poporul nostru, ci și Republica Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #teatru

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.