„Un popor fără teatru este un popor în neființă”. Este expresia scriitorului găgăuz, Dionis Tanasoglu, al cărui nume poartă Teatrul național din Ceadîr-Lunga.

Fondat în 1997, teatrul și-a deschis ușile pentru primii spectatori cu mulți ani înainte, în anul 1970, când Dionis Tanasoglu organiza spectacole cu participarea actorilor amatori. Abia la sfârșitul anilor ’80 a fost organizată înscrierea studenților găgăuzi la Institutul de arte, unde disciplinele de profil, regie, artă actoricească și arta vorbirii scenice erau predate în limba găgăuză, iar restul disciplinelor – în limba rusă.

Primul spectacol jucat la teatrul din Ceadîr-Lunga a fost în limba găgăuză – piesa se numea „Oglan și Leancă”, scrisă de Dionis Tanasoglu, și reprezenta o analogie a operei „Romeo și Julietta” a lui Shakespeare. Atunci sala era neîncăpătoare, iar locuitorii autonomiei pentru prima dată au văzut un spectacol în limba găgăuză prezentat de actorii profesioniști din cadrul unui teatru național.

În prezent, trupa teatrului din Ceadîr-Lunga este formată din 12 actori, iar majoritatea spectacolelor se joacă în limba găgăuză. Unele piese sunt în limba rusă, iar „Cocoșul și soarele” – în limba română.

În anul 2021, teatrul din Ceadîr-Lunga a obținut premiul mare la Gala UNITEM, pentru spectacolul „Mozgoroi”, cel mai bun spectacol pentru copii.

Performanța pe scenă, în limba găgăuză, a fost ceva nou pentru poporul nostru. Până atunci nu exista teatru, totul se organiza la nivel de amatori. Dar spectacolul în regia lui Dionis Tanasoglu a fost primul spectacol profesionist în limba găgăuză.

Misiunea teatrului constă nu doar în păstrarea culturii, cel mai important este să păstrăm și să promovăm limba găgăuză corectă și din acest motiv noi jucăm mai multe spectacole pentru copii.

Mihail Constantinov, elevul lui Dionis Tanasoglu și actualul director al Teatrului național „Dionis Tanasoglu”: „Noi, teatrul găgăuz, prezentăm la festivaluri teatrale internaționale nu doar poporul nostru, ci și Republica Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #teatru

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.