Președintele Parlamentului, Igor Grosu, califică acuzațiile Federației Ruse, despre implicarea a doi moldoveni în activități de spionaj, drept o campanie de intimidare a Republicii Moldova.

„Astfel de acțiuni neprietenoase a Federației Ruse în raport cu cetățenii Republici Moldova, nu-s de de ieri, de alaltăieri, ca și în cazul acestor cetățeni. Au mai fost astfel de cazuri. De aici mesajul Ministerului de Externe către cetățenii noștri, să se abțină de la deplasări în Federația Rusă”, a declarat Igor Grosu.

Oficialul susține că autoritățile de la Chișinău primesc periodic informații privind cazuri de reținere nejustificată.

Au loc rețineri, cum zic eu, nejustificate, arbitrare la hotar, în aeroport, nu tot timpul se comunică cu ambasada, pentru că, în momentul în care reții sau oprești un cetățean, e corect să anunți oficiul consular, ca al nostru consul să poată veni să-i acordă asistență consulară și așa mai departe”, a mai adăugat speakerul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, 25 iunie curent, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat o alertă pentru Rusia, după ce ofițerii FSB au declarat că doi moldoveni au fost reținuți pentru pretinse acțiuni de spionaj. Autoritatea de la Chișinău consideră că moldovenii sunt tratați abuziv în acest stat și a precizat că responsabililor de la ambasada Moldovei la Moscova nu li se permit discuțiile cu conaționalii arestați.

Ministerul Afacerilor Externe: FSB nu permite consulului Moldovei să discute cu cetățenii reținuți la Moscova

Într-un video apărut pe paginile publicațiilor apropiate de puterea de la Kremlin, doi bărbați se prezintă drept cetățeni moldoveni și susțin că ar fi fost racolați de Serviciul de Informații și Securitate, pentru a spiona la Moscova, însă nu precizează ce fel de date urmau să acumuleze. Presa rusă a scris că aceștia ar fi avut și rolul de a stabili anumite legături în capitala rusă.

FSB anunță reținerea a doi spioni trimiși de SIS la Moscova. A publicat și VIDEO cu bărbații care și-ar recunoaște vina

#cetateni moldoveni #Igor Grosu #retineri #Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis miercuri, 19 august, o funcționară de rang înalt a Președinției ucrainene, Irina Mudra, adjuncta șefului său de cabinet, transmit știrileprotv.ro.

Zelenski a demis-o în contextul în care autoritățile anticorupție au anunțat o operațiune care vizează membri ai biroului prezidențial și un deputat ucrainean, transmite news.ro. Decizia vine la o zi după criticile vehemente ale fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, care a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului.

Decretul prin care Irina Mudra a fost demisă a fost publicat miercuri pe site-ul președinției, iar Agenția Națională Anticorupție (NABU) și Parchetul specializat (SAP) au anunțat că desfășoară o „operațiune specială menită să desființeze o organizație criminală care funcționa sub conducerea unui deputat ucrainean în exercițiu și a unui fost deputat, cu participarea unor înalți funcționari ai Președinției ucrainene”.

Spălarea a 150 de milioane de hrivne

Potrivit NABU, suspecții ar fi spălat 150 de milioane de hrivne (aproximativ 2,8 milioane de euro) cu scopul de a plăti cauțiunea unui acuzat într-un alt caz major de corupție care a zguduit Ucraina anul trecut. Cazul se referea la deturnări masive de fonduri în sectorul energetic și a dus la demisia miniștrilor justiției și energiei, precum și la plecarea din funcție a șefului cancelariei prezidențiale, Andrii Iermak, considerat unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina.

Anchetatorii susțin că acest vast sistem de corupție a fost organizat de Timour Mindici, un om de afaceri considerat un prieten apropiat al președintelui Zelenski, care a fugit în străinătate.

Un context politic tensionat

Demiterea Irinei Mudra are loc într-un context politic tensionat, la o zi după ce fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului. Corupția este o problemă recurentă în Ucraina de mulți ani, iar de la începutul invaziei ruse din 2022 au izbucnit mai multe scandaluri majore, inclusiv în cadrul armatei.

Până în prezent, operațiunile NABU și SAP au dus rareori la condamnări în instanță. În 2025, Volodimir Zelenski a încercat să le retragă independența acestor două structuri anticorupție, înainte de a fi nevoit să dea înapoi în fața valului de proteste în rândul societății civile și al aliaților occidentali ai Kievului.

Până în prezent, nici președintele, nici șeful Cancelariei prezidențiale, Kirilo Budanov, nici Mudra însăși nu au făcut comentarii suplimentare cu privire la decizia lui Zelenski de a o demite.