David Popovici a cucerit medalia de aur și a stabilit un nou record european la Campionatele Europene de Natație U23, oprind cronometrul la 46,71 secunde. Tânărul înotător român și-a depășit propria performanță, îmbunătățind cu 15 sutimi timpul reușit anterior, scrie Playtech.ro.

Rezultatul obținut îl plasează pe Popovici cu al doilea cel mai rapid timp din istorie, depășit doar de recordul mondial stabilit de chinezul Pan Zhanle (46,40 secunde).

În finala probei, Popovici a fost urmat de înotătorii croați Jere Hribar, care a terminat cu timpul de 48,33 secunde, și Toni Dragoja, cronometrat la 48,67 secunde. România a avut doi sportivi în finala acestei probe, cel de-al doilea fiind Patrick-Sebastian Dinu, care a încheiat pe locul 7, cu timpul de 48,87 secunde.

Pentru Popovici, aceasta este a treia medalie câștigată la competiția de la Samorin, după aurul obținut la 200 m liber și bronzul la 50 m liber, reconfirmându-și statutul de lider al noii generații de înotători europeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și alți sportivi români au reușit performanțe notabile: Denis-Laurean Popescu a cucerit aurul în proba de 100 m fluture, completând astfel o prezență românească solidă la Europenele de tineret.

#David Popovici #inot #medalie de aur #record #sportiv

Consumul mai ridicat de cafea este asociat cu o cantitate mai mică de grăsime totală și viscerală și cu o masă musculară mai mare, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, notează sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat datele a 2.264 de persoane în vârstă de 46 de ani, participante la proiectul Northern Finland Birth Cohort 1966. Studiul a urmărit legăturile dintre consumul de cafea, compoziția corporală, markerii cardiometabolici și hormonii sexuali.

Rezultatele arată că persoanele care consumau mai multă cafea aveau, în medie, mai puțină grăsime totală și viscerală și o masă musculară mai mare. Diferențele au fost observate chiar și în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală similar.

Consumul mai ridicat de cafea a fost asociat și cu niveluri mai scăzute ale anumitor aminoacizi care au legătură cu rezistența la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2.

Diferențe între bărbați și femei

La bărbați, asocierile au fost mai pronunțate. Consumul de cafea a fost corelat cu un profil glucoză-insulină mai favorabil, niveluri mai ridicate de testosteron total și valori mai mari ale globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG). În același timp, testosteronul liber a fost ușor mai scăzut în rândul celor care consumau mai multă cafea.

În cazul femeilor, efectele observate au fost mai discrete. Consumul ridicat de cafea a fost asociat în principal cu creșterea nivelului SHBG și cu scăderea androgenilor liberi.

„Cafeaua este băută zilnic de milioane de oameni, dar știm surprinzător de puține lucruri despre cum interacționează cu metabolismul și hormonii noștri”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al studiului.

Cercetătorii subliniază însă că studiul identifică asocieri și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Astfel, rezultatele nu permit concluzia că băutul cafelei provoacă direct modificările observate în organism.

Echipa de cercetare lucrează în prezent la studii pe modele animale pentru a verifica mecanismele posibile, urmând ca ipotezele să fie investigate ulterior și în studii pe oameni.

Rezultatele cercetării au fost publicate în European Journal of Nutrition.