Comerțul exterior al regiunii transnistrene s-a redus cu o treime în primele cinci luni ale acestui an. Exporturile s-au prăbușit la jumătate, iar resursele energetice importate au o proveniență neidentificată.

Volumul total al comerțului exterior al regiunii în perioada ianuarie-mai 2025 a fost de 652,6 milioane de dolari SUA, transmite IPN. Este vorba despre o scădere 36% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile au scăzut cu 28%, constituind 522,6 milioane de dolari, iar exporturile – cu 54%, fiind de doar 130 milioane de dolari.

Produsele agroalimentare, printre care cereale, plante oleaginoase, legume, fructe, constituie 39% din exporturi. Vânzarea în afara regiunii a metalelor a scăzut de peste 3,5 ori, însă autoritățile separatiste susțin că livrează pe piața externă componente pentru piese și aeronave, doar în aprilie obținând peste 4 milioane de dolari în urma acestor vânzări. Anul trecut asemenea tranzacții nu au fost înregistrate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vânzările de resurse energetice în Transnistria au scăzut de la 76,6 milioane de dolari în 2024 la 12,1 în 2025. Este vorba despre o prăbușire a pieței de 84% din cauza opririi livrărilor de la Gazprom și stoparea exportului de curent electric de la Cuciurgan, începând cu 1 ianuarie 2025.

Distribuția geografică a exporturilor s-a modificat, în 2025 peste 56,5% dintre vânzările în afara regiunii separatiste fiind pe malul drept, 14,6% în România și doar 7% în Rusia.

Mai mult de jumătate din volumul importurilor în regiune, în 2025, au fost resurse energetice, valoarea lor ajungând la 275 de milioane de dolari. Pretinsele autorități nu precizează țara de origine pentru peste mai mult de 57% din toate livrările de gaz în zona separatistă a Moldovei.

Pe locul doi în structura importurilor se află produsele agroalimentare, urmate de mașini, produse chimice și metale. Conform datelor oficiale, ponderea Rusiei în importurile regiunii a fost de 16,9%, a Moldovei — 12,4%, a Ucrainei — 7,6%, iar a României — 6,4%. Cu toate acestea, cea mai mare pondere, mai exact peste 30%, revine mărfurilor cu „origine neidentificată”.

#comert #export #import #Transnistria #vanzari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.