Fugarul penal Ilan Șor, adăpostit la Moscova de serviciile secrete ruse, nu mai ascunde că urmărește pierderea statalității și neutralității R.Moldova. În cadrul unui congres al blocului „Victoria”, format din mai multe partide afiliate lui Șor, acesta a declarat că statul nostru ar trebui să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară creată și condusă de Moscova, scrie DESCHIDE.MD.

„Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a declarat acesta.

Deși principiul de bază al OTSC este similar cu cel al NATO – „un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor” – în realitate, această alianță funcționează doar atunci când sunt vizate interesele Rusiei. Aderarea la această structură autoritară și represivă ar însemna pierderea neutralității și suveranității, transformând R. Moldova într-un satelit al intereselor rusești în regiune.

Un plan de ocupație cu față de „integrare”

Deschide.md scrie că în discursul său, Ilan Șor a evitat să explice ce „beneficii” ar aduce Republicii Moldova aderarea la OTSC. În schimb, consecințele ar putea fi următoarele:

Vom fi obligați să trimitem militari în misiunile OTSC, inclusiv în războaiele duse de statele membre ale acestei structuri. Un exemplu ar fi trimiterea soldaților pentru a lupta de partea Rusiei în războiul din Ucraina;
Forțele armate moldovene ar trebui adaptate la standardele alianței și integrate în structurile de apărare coordonate de Moscova;
R. Moldova ar intra oficial în zona de influență a Rusiei;
Șansele de integrare europeană ar fi drastic reduse.

Să nu uităm că, în cazul unei aderări la OTSC, Rusia și-ar putea consolida prezența militară în Transnistria, prin amplasarea de trupe suplimentare. Având astfel acces neîngrădit la regiune, Moscova ar complica și mai mult negocierile dintre Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea conflictului.

Totodată, Kremlinul ar putea deschide baze militare în zone sensibile din R. Moldova, precum Găgăuzia, fapt ce ar tensiona grav relațiile cu NATO.

Izolare internațională și colaps economic

Pe plan internațional, Republica Moldova ar avea de suferit considerabil. Principalii parteneri economici, inclusiv statele Uniunii Europene, ar putea sista sprijinul financiar și proiectele de dezvoltare lansate în ultimii ani. Relațiile comerciale cu UE s-ar putea prăbuși, afectând grav economia națională, mai scrie sursa citată.

România, principalul partener economic și politic al R. Moldova, ar putea îngheța orice cooperare cu Chișinăul. Toate proiectele comune în educație, cultură și infrastructură transfrontalieră ar fi blocate, iar ajutoarele financiare și energetice acordate statului nostru ar fi sistate.

În ceea ce privește Ucraina, aflată de trei ani în război cu Rusia, aderarea Moldovei la OTSC și accesul liber al soldaților ruși în stânga Nistrului ar putea fi percepute de Kiev ca o încercare de a deschide un al doilea front – un scenariu invocat de mai mulți propagandiști ai Kremlinului. În consecință, ne-am putea confrunta cu:

ruperea totală a relațiilor diplomatice cu Ucraina;
închiderea frontierei moldo-ucrainene;
embargou asupra mărfurilor moldovenești;
blocarea transporturilor prin portul Odesa.

Aderarea la OTSC – o sinucidere geopolitică

În final, aderarea la OTSC ar echivala cu o sinucidere geopolitică pentru Republica Moldova. Statul ar fi izolat complet pe plan internațional, lipsit de sprijin extern și vulnerabilizat în fața multiplelor crize economice și sociale. Aceasta este „platformă unică de dezvoltare” pentru R. Moldova, în viziunea lui Șor – o ocupație cu față legală, sărăcie pe termen lung și statut de colonie a Rusiei.

#Kremlin #Moldova #moscova #ȘOR #suveranitate

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.