Administrația Trump a reluat transporturile de armament către Ucraina, la doar o săptămână după ce Pentagonul impusese o suspendare temporară a unor livrări, au declarat pentru Associated Press doi oficiali americani, sub protecția anonimatului.

Printre echipamentele militare aflate în prezent în tranzit se numără muniție de calibrul 155 mm, precum și rachete ghidate de înaltă precizie esențiale pentru sprijinul artileriei și mobilitatea tactică a forțelor ucrainene. Nu este clar momentul exact al reluării livrărilor, însă decizia reflectă o schimbare rapidă de poziție în cadrul administrației de la Washington.

Suspendarea anterioară fusese dispusă de secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru a evalua nivelul stocurilor interne de armament ale Statelor Unite o decizie care i-a luat prin surprindere pe oficialii de la Casa Albă. În pofida speculațiilor, Pentagonul a negat că Hegseth ar fi acționat fără acordul președintelui Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reluarea livrărilor survine într-un moment critic al conflictului din Ucraina, marcat de intensificarea atacurilor rusești și de apelurile repetate ale Kievului pentru sprijin militar suplimentar din partea partenerilor occidentali.

Sursele oficiale au subliniat că ajutorul militar actual nu afectează în mod semnificativ capacitatea de apărare a Statelor Unite, contrazicând unele rapoarte anterioare. Detaliile privind amploarea și calendarul livrărilor nu au fost făcute publice oficial.

#armament #Pentagon #Trump

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.