Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

Atacuri militare nediscriminatorii
Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni
Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război
Detenții ilegale și arbitrare ale civililor
Strămutări și transferuri nejustificate ale populației
Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei
Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei
Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate
Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private
Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare
Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța urmează să decidă ulterior cu privire la acordarea de despăgubiri.

#CEDO #despagubiri #Rusia

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.