Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

Atacuri militare nediscriminatorii
Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni
Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război
Detenții ilegale și arbitrare ale civililor
Strămutări și transferuri nejustificate ale populației
Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei
Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei
Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate
Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private
Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare
Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța urmează să decidă ulterior cu privire la acordarea de despăgubiri.

#CEDO #despagubiri #Rusia

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.