Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Profesori din școlile alolingve, la cursuri de limbă română la Universitatea din Iași. Câți vor participa

11 Iul. 2025, 17:00
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
11 Iul. 2025, 17:00 // Societate //  Cătălina Boico

În perioada 14 – 31 iulie, 100 de profesori din instituțiile de învățământ alolingve din mai multe raioane ale Republicii Moldova vor participa la cursuri de limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Cursurile includ sesiuni intensive de predare a limbii române, adaptate nivelului de cunoaștere al participanților, activități metodologice, precum și un program cultural, care cuprinde vizite ghidate și alte activități de familiarizare cu patrimoniul cultural și istoric al orașului Iași.

„Această inițiativă contribuie la dezvoltarea competențelor lingvistice și metodologice ale profesorilor din școlile cu predare în altă limbă decât româna. Participarea la aceste cursuri le oferă cadrelor didactice nu doar posibilitatea de a-și consolida competențele profesionale, ci și de a-și aprofunda cunoștințele despre limba, cultura și civilizația românească. Ne bucurăm că, în acest an, putem oferi această oportunitate unui număr dublu de cadre didactice față de anul trecut”, a declarat secretarul de stat al MEC, Valentina Olaru.

La rândul său, prim-colaboratorul Ambasadei României la Chișinău, Ovidiu Viorel Năftănăilă, a spus că este o onoare pentru partea română să contribuie la procesul de modernizare a educației din Republica Moldova și să sprijine promovarea limbii române ca factor de coeziune și dezvoltare.

„Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași devine, astfel, un spațiu al întâlnirii, învățării și schimbului de experiență pentru dascăli din Republica Moldova”, a mai adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei 100 de participanți provin din municipiile Chișinău și Bălți, raioanele Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Glodeni, Orhei, Rîșcani, Sângerei, Soroca, Ștefan Vodă, Taraclia, Ungheni, din UTA Găgăuzia, dar și din instituții de învățământ general din stânga Nistrului și orașul Tighina, aflate în subordinea MEC.

De asemenea, participă cadre didactice din învățământul profesional-tehnic din municipiile Comrat și Ceadîr-Lunga, precum și formatori ai Programului național pentru învățarea limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2023–2025.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.