Elevii care doresc să urmeze învățământul liceal încep, din 14 iulie, procesul de admitere pentru anul de studii 2025-2026. Sesiunea de bază se va desfășura până la 2 august și cuprinde mai multe etape, începând cu depunerea actelor la instituțiile liceale, transmite IPN.

Potrivit unui ordin al Ministerului Educației și Cercetării, pentru liceele care organizează admiterea în baza unor probe suplimentare, concursul va avea loc pe 24 iulie.

Ulterior, în perioada 24-26 iulie, vor fi analizate dosarele, calculate mediile de concurs și întocmite listele finale ale candidaților admiși. Rezultatele finale vor fi anunțate pe 27 iulie.

Elevii declarați admiși vor trebui să confirme opțiunea de înmatriculare prin depunerea documentelor justificative în perioada 28-30 iulie. După această etapă, în zilele de 31 iulie și 1 august, rezultatele admiterii vor fi transmise către direcțiile raionale de învățământ, pentru validare și raportare.

Pentru candidații care nu vor ocupa un loc în prima etapă sau care nu își vor confirma înmatricularea, este prevăzută o a doua rundă de admitere, care se va desfășura între 4 și 13 august. Aceasta vizează ocuparea locurilor rămase vacante.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sesiunea națională de examene de absolvire a gimnaziului din 2025 au participat aproximativ 30 de mii de elevi. Cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la disciplinele Limba și literatura română și Limba și literatura rusă – 96% și, respectiv, 96,66%. La Istoria românilor și universală, testele au fost promovate de 95,30% dintre candidați, iar la Limba și literatura română pentru alolingvi – de 83,13%. Cea mai scăzută rată de promovare a fost înregistrată la Matematică, unde doar 78% dintre elevi au reușit examenul.

#admitere #liceu #MEC

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.