Mii de oameni au ieșit în stradă sâmbătă, 12 iulie, în Tel Aviv și în alte orașe din Israel, cerând guvernului să acționeze urgent pentru repatrierea ostaticilor rămași în Fâșia Gaza.

Protestatarii au criticat dur guvernul condus de Benjamin Netanyahu, acuzându-l că tergiversează intenționat procesul de eliberare a ostaticilor. Criticii premierului susțin că acesta ar încerca să-și salveze cariera politică prin amânarea unui eventual acord de încetare a războiului.

La protestul central din Tel Aviv, fostul ostatic Eli Sharabi a făcut un apel dur și emoționant către autorități: „Fereastra de oportunitate pentru a-i aduce acasă pe toți cei 50 de ostatici, vii și morți, este deschisă în acest moment și nu va rămâne așa pentru mult timp”, a declarat el, citat de ziarul Haaretz.

Sharabi a fost răpit de Hamas pe 7 octombrie 2023, în timpul atacurilor fără precedent asupra Israelului, și a fost ținut captiv timp de 16 luni. După ce a fost eliberat, la începutul lunii februarie, a aflat că soția și cele două fiice ale sale au fost ucise în timpul atacului. Trupul fratelui său, Yossi, se află în continuare în Gaza.

בגין – את כולם עכשיו! 🎗🎗🎗 pic.twitter.com/dO52NHLDfc

— Or-ly Barlev 🎗 אור-לי ברלב (@orlybarlev) July 12, 2025

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorităților israeliene, 50 de persoane răpite pe 7 octombrie sunt încă ținute ostatice în Gaza, dintre care cel puțin 20 ar fi încă în viață.

În prezent, Israelul și Hamas desfășoară negocieri indirecte în capitala Qatarului, Doha, privind un posibil armistițiu de 60 de zile. Acordul ar urma să includă și eliberarea a 10 ostatici vii și returnarea rămășițelor altor câtorva victime.

Totuși, surse apropiate negocierilor au declarat pentru dpa că discuțiile au stagnat. Cele două părți se acuză reciproc pentru lipsa de progres.

#Gaza #Israel #ostatici #protest

Mitropolia Basarabiei cere recuperarea patrimoniului confiscat de regimul sovietic și acordarea unui imobil cu titlu reparatoriu. Subiectul a fost discutat miercuri, 21 octombrie, în cadrul unei întrevederi dintre Mitropolitul Basarabiei, Antonie, și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit Mitropoliei Basarabiei, ierarhul a reclamat tratamentul inechitabil de care instituția ar fi avut parte după reactivarea sa, în raport cu sprijinul și facilitățile acordate structurii bisericești afiliate Patriarhiei Ruse.

În acest context, Mitropolitul Antonie a amintit că statul a atribuit gratuit un imobil pentru reședința Mitropoliei Chișinăului și a solicitat ca și Mitropolia Basarabiei să beneficieze de un spațiu similar, în scop reparatoriu. Acesta a cerut concretizarea angajamentelor exprimate public de autorități și identificarea unei soluții care să contribuie la îndreptarea nedreptăților istorice.

Se caută soluții pentru împăcare celor două Mitropolii.

Un alt subiect abordat a vizat inițierea unui dialog între cele două structuri bisericești ortodoxe din Republica Moldova, pentru depășirea tensiunilor și protejarea libertății religioase. Mitropolitul Antonie i-a propus lui Igor Grosu să contribuie la medierea discuțiilor, iar președintele Parlamentului a primit favorabil inițiativa și a exprimat disponibilitatea de a sprijini apropierea părților.

Totodată, ierarhul a cerut instituțiilor statului să intervină mai ferm în cazurile de abuzuri, intimidări și acțiuni agresive îndreptate împotriva clericilor și credincioșilor Mitropoliei Basarabiei. Acesta a atras atenția și asupra utilizării mesajelor religioase în scopuri de dezinformare și alimentare a ostilităților.

În cadrul întrevederii, Mitropolitul Antonie a propus și inițierea unui demers legislativ pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei și a slujitorilor săi drept victime ale represiunilor sovietice. Potrivit acestuia, numeroși clerici au fost deportați, întemnițați, torturați sau uciși pentru credința lor. De asemenea, ierarhul a pledat pentru instituirea unei zile naționale de comemorare a victimelor represiunii religioase și pentru ridicarea unor monumente sau însemne comemorative în parohii, în memoria clericilor persecutați de regimul sovietic.