Kremlinul a activat o nouă fază a atacului informațional împotriva Moldovei, consideră Iulian Groza. În opinia expertului, în următoarele câteva luni Moscova va încerca să intoxice și mai mult spațiul informațional din țara noastră cu narațiuni false, militariste sau conspiraționiste.

Groza precizează că asemenea tactici nu sunt noi și au fost aplicate inclusiv înaintea prezidențialelor și referendumului din 2024, dar și la alegerile din România. Reprezentantul societății civile crede că prin asemenea tactici Kremlinul își propune propagarea fricii, neîncrederii în instituțiile statului, semănarea confuziei și provocarea divizării sociale între oameni, mai ales în rândul cetățenilor expuși constant la surse dominate de narative pro-ruse.

„Una dintre tehnicile folosite este reciclarea unor teme propagandistice vechi, deja demontate, precum ideea că Moldova ar fi transformată de UE și NATO într-un „poligon militar” împotriva Rusiei. Relansarea acestui narativ în pragul perioadei electorale este o mișcare cinică, menită să cultive un sentiment artificial de incertitudine, amenințare și instabilitate.
Atacul informațional va continua. Kremlinul va testa constant spațiul nostru de reziliență, folosind inclusiv ceea ce a funcționat şi ce nu a funcționat anterior. Va fi esențial să urmărim cu atenție cine preia aceste mesaje, cum le comunică și în ce contexte. Aceasta ne va ajuta să identificăm portavocile și rețelele de influență care activează în interesul Federației Ruse.

Republica Moldova nu este o amenințare pentru nimeni. Alegerea noastră europeană este legitimă, suverană și democratică. Ne dorim pace, securitate și bunăstare. De aceea, este esențial ca fiecare dintre noi să rămână vigilent, să verifice sursele de informare, să demaște falsurile și să nu permită manipularea”, afirmă Iulian Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, autoritățile de la Moscova și Minsk au emis un raport comun, în care afirmau că în Moldova ar fi lezate drepturile omului. Ulterior, Serviciul de Informații Externe a Kremlinului nota că NATO ar pregăti Moldova drept cap de pod pentru un eventual război.

Maia Sandu a reiterat aspirațiile europene ale Moldovei și a punctat că informațiile invocate de ruși sunt minciuni. Oficiali din cadrul NATO au comunicat pentru Realitatea că orice parteneriate cu Alianța reprezintă decizia suverană a statelor care le stabilesc, iar organizația internațională respectă suveranitatea țării noastre.

EXCLUSIV Reacția NATO la declarațiile serviciilor Kremlinului: Parteneriatele reflectă deciziile suverane ale țărilor

#atacuri hibride #Iulian Groza #Kremlin #Moldova #Rusia

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.