Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Fostul președinte al CSM, Victor Micu: Greva avocaților este un semnal de alarmă, iar tăcerea nu este o opțiune

16 Iul. 2025, 09:08
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
16 Iul. 2025, 09:08 // Politica //  Realitatea.md

Victor Micu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și membru al Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, denunță recentele modificări legislative privind profesia de avocat. Într-o declarație publică, el sprijină greva avocaților și atrage atenția asupra efectelor grave pe care le poate avea politizarea acestei bresle. „Nu o fac pentru beneficii personale sau salarii mai mari, ci pentru a apăra independența profesiei și buna funcționare a statului de drept”, adaugă Micu.

„Pe 10 iulie, la ultima ședință plenară a sesiunii de primăvară a Parlamentului, din cadrul legislaturii a XI-a, majoritatea PAS a votat, în regim accelerat și cu multiple abateri, 79 de proiecte legislative, printre care și modificările la Legea cu privire la avocatură. Proiectul a fost transmis Uniunii Avocaților din Moldova cu doar două ore înainte de votul final, fără respectarea procedurilor legale de consultare și avizare prevăzute de Legea nr. 100/2017 privind actele normative. Aceasta nu este o simplă omisiune tehnică, ci o încălcare gravă a principiilor care garantează transparența, legalitatea și calitatea procesului legislativ”, se arată în mesajul lui Victor Micu.

În opinia sa, noile prevederi legale introduc riscuri majore de influență politică asupra avocaturii. Prezența obligatorie a membrilor desemnați de Ministerul Justiției în comisiile de licențiere, etică și disciplină sau contestații diminuează autonomia profesiei și poate crea precedente periculoase.

„Avocații au nevoie de respect, la fel ca orice altă profesie din această țară. O societate care își tratează apărătorii legii ca pe o amenințare este o societate care își neagă propriile drepturi. Se conturează tot mai clar ideea unei campanii de restricționare a libertății profesiei de avocat, unde statul să dețină mai multe pârghii de influență asupra apărătorilor. Dacă este așa, asistăm la o amenințare directă la adresa justiției independente. Rămâne de văzut ce urmează. Un lucru este cert: tăcerea nu este o opțiune”, a concluzionat Victor Micu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Președinția urmează să examineze proiectul de lege, în termen de 14 zile, urmând ca decizia să fie comunicată public, conform procedurilor legale. Declarația a fost făcută pentru IPN de către purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov.

Președinția va examina proiectul privind modificarea Legii avocaturii și se va expune

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.