Orașele poli de dezvoltare din Republica Moldova au restanțe semnificative la capitolul canalizare și tratare a apelor uzate. Unele municipii nu dispun nici măcar de stații de epurare, iar aproximativ o treime dintre gospodăriile din cele șase orașe strategice ale țării nu sunt conectate la rețele centralizate de sanitație.
Potrivit unui studiu comparativ, doar municipiul Cahul este aproape integral acoperit cu rețele de apă și canalizare. În plus, în decurs de un an, orașul va dispune și de o nouă stație de epurare a apelor uzate. Municipiul Orhei ocupă locul doi în clasament, cu o rețea de canalizare care acoperă aproximativ 70% din oraș, deservită de două stații de epurare. Cea mai gravă situație se înregistrează la Soroca, unde apele uzate sunt deversate direct în râul Nistru, iar noua stație de epurare este planificată abia pentru anul 2027.
Prezent în studioul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat că dezvoltarea infrastructurii de canalizare din orașele-poli depinde în mare parte de finanțările externe.
„Investițiile vor veni din partea partenerilor externi germani, austrieci și elvețieni pentru ca și aceste orașe să beneficieze de rețele moderne de apă și canalizare. Media de acoperire cu servicii centralizate de canalizare în orașele poli de dezvoltare este de 70 la sută. La apă și sanitație municipiile Edineț și Comrat sunt mai modeste. Comratul are 50 la sută acoperire, iar Edineț – 53”, a menționat Corneliu Cirimpei.
Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, a declarat că în ultimii ani acoperirea cu sistem de canalizare orașului a crescut de la 45% la 51%, iar într-un an va fi dată în exploatare o nouă stație de tratare a apei pe râul Prut, în valoare de 12 milioane de lei.
„La Edineț mai șchiopătează elementul sanitației. La fel ca și în jumătate din țară unde nu sunt rețele de canalizare. Avem nevoie de mai multe investiții. Anul trecut am avut un proiect și acum suntem pregătiți pentru altele ca să sporim acoperirea cu canalizare a orașului care are puțin peste 50 de procente. Mizăm ca în 2-3 ani să îl aducem la 70-80 la sută”, a precizat Constantin Cojocaru.
Studiul „Chișinăul și pustiul basarabean. Provocarea orașelor regionale” scoate la suprafață mai multe probleme cu care se confruntă municipiile Ungheni, Comrat, Cahul, Orhei, Soroca și Edineț. Autorul, Ghenadie Ivașcenco, expert în dezvoltare urbană, este de părere că aceste orașe duc lipsă de resurse, nu au autonomie și, uneori, nici statutul de municipiu nu îl îndeplinesc.
