Instituțiile din Moldova sunt eligibile să aplice la apelurile de proiecte ale Uniunii Europene, privind piața muncii și reducerea șomajului. Cabinetul de miniștri a aprobat un mecanism care va facilita accesul la fonduri ale UE dedicate reducerii șomajului, îmbunătățirii calității locurilor de muncă și promovării inovației sociale.

Este vorba despre Regulamentul privind participarea Republicii Moldova la Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” (EaSI) a Fondului social european plus (FSE+). Reglementările stabilesc condițiile, principiile și etapele de participare la proiectele din cadrul EaSI, acțiunile și domeniile, condițiile de eligibilitate, formele de finanțare și alte aspecte.

Odată cu aprobarea documentului, entitățile juridice din Republica Moldova devin eligibile să participe la cererile de propuneri lansate de Comisia Europeană în aceleași condiții ca instituțiile din statele membre.

„Este un proiect care ne ajută să creștem grija pentru categoriile vulnerabile din societate”, a precizat prim-ministrul Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Componenta EaSI este un program al Uniunii Europene, cu un buget total de 762 de milioane de euro pentru perioada 2021–2027. Acesta sprijină proiecte în domenii precum combaterea șomajului, mobilitatea forței de muncă, incluziunea socială și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Participarea la program oferă acces la granturi nerambursabile, sprijin pentru dezvoltarea serviciilor sociale și oportunități de cooperare transnațională.

#Moldova #Piata muncii #proiecte #regulament #UE

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.