Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a mai reținut un moldovean, pe care îl acuză de spionaj în favoarea Ucrainei.

Autoritățile ruse afirmă că tânărul născut în 2001 a fost prins în regiunea Reazan. Moldoveanul este învinuit că ar fi acumulat informații despre o unitate militară, fără a preciza despre ce fel de date este vorba.

Conform oficialilor ruși, în schimbul informațiilor, moldovean ar fi primit promisiunea că i se va facilita ieșirea din Rusia într-un stat membru NATO. Actualmente, conaționalul se află în arest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul a respins acuzațiile și susține că în ultima perioadă serviciile rusești țintesc cetățenii moldoveni. Drept urmare, MAE a emis alertă de călătorie în acest stat.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului, a menționat că activitatea consulilor la cetățenii reținuți este limitată, iar datele despre conaționalii reținuți sunt imposibil de verificat din surse independente.

„Pe cazul pe care l-ați menționat, urmează să îl menționăm îndeaproape de instituțiile de specialitate. Cetățenii țării noastre trebuie să apeleze la ambasada noastră de la Moscova, în cazul că sunt în pericol”, a comentat Vodă reținerea cetățeanului moldovean.

Anterior, și alți cetățeni ai țării noastre au fost reținuți de ofițerii FSB și acuzați că ar fi spionat în Rusia. Kremlinul a publicat și secvențe video, menționând că înregistrări apar moldoveni. În video, persoanele relatează cum ar fi fost racolate pentru a efectua acțiuni de spionaj.

VIDEO Maia Sandu comentează cazul celor doi moldoveni reținuți în Rusia: Îmi pare rău că…

#FSB #Moldova #reacție Guvern #retinere #spion

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.