Rusia restricţionează tot mai mult accesul liber la internet, organismul de reglementare media Roskomnadzor blocând recent accesul la 56.000 de site-uri care au refuzat să îndepărteze conţinut considerat „extremist” de către Moscova, a declarat marţi ministrul dezvoltării digitale, Maksut Şadaiev, conform AFP.

În acelaşi timp, el a apărat o nouă lege controversată care incriminează căutarea unui astfel de conţinut. Şadaiev a spus că „utilizatorii obişnuiţi” nu vor avea probleme, scrie Agerpres.

Legea în cauză a fost adoptată marţi de o majoritate în a treia şi ultima lectură de către parlamentul de la Moscova, Duma de Stat. Conform presei ruse, mai mult de 60 de deputaţi au votat împotriva acesteia.

Legea prevede amenzi pentru căutarea deliberată a conţinutului pe internet clasificat ca „extremist”. Cei care critică Kremlinul – cum ar fi Fundaţia Anticorupţie a fostului lider al opoziţiei Aleksei Navalnîi – sunt clasificaţi în principal în acest mod.

Legea a stârnit critici chiar înainte de a fi adoptată. Media critică la adresa Kremlinului a scris că este cea mai severă intensificare a controlului asupra internetului din ultimii ani. Au existat, de asemenea, discuţii despre o „penalizare” a cititului online. Înainte de a treia lectură, au avut loc proteste şi arestări în faţa Dumei de Stat.

Preşedintele Parlamentului, Viaceslav Volodin, şi-a exprimat disponibilitatea de a face corecţii. El a spus că este necesar să se monitorizeze implementarea pentru a se asigura că nu sunt afectate persoane nevinovate şi nici cei care trebuie să evalueze toate informaţiile pentru munca lor.

Moscova a extins controlul şi cenzura pe internet, în special de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina acum mai bine de trei ani.

Nu doar că site-urile sunt blocate, dar serviciile online sunt uneori atât de restricţionate încât devin practic inutilizabile fără o reţea privată virtuală (VPN). Cu toate acestea, VPN-urile sunt, de asemenea, tot mai mult blocate. Cei care le promovează riscă amenzi în conformitate cu o nouă modificare a legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#internet #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.