Peste 650 de cazuri de ardere a poligoanelor de deșeuri au fost înregistrate de la începutul lunii iulie până în prezent, potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În urma acestor incendii, au fost afectate aproximativ 115 hectare de teren.

Arderea poligoanelor de deșeuri au loc, în mare parte, din cauza iresponsabilității gestionarilor și a autorităților responsabile de administrarea acestora. În multe cazuri, focarele pornesc în urma unor procese chimice generate de descompunerea deșeurilor, care produc căldură și emit metan — un gaz extrem de inflamabil. Riscul de incendiu este amplificat de temperaturile caniculare și materialele ușor inflamabile din poligoane. În plus, nu este exclusă nici ipoteza incendiilor provocate intenționat, mai ales în cazul poligoanelor neautorizate, nesupravegheate.

„Incendiile la poligoanele de deșeuri nu sunt doar o problemă de mediu, ci constituie o amenințare asupra sănătății populației. Fumul dens și toxic rezultat în urma arderii deșeurilor afectează grav calitatea aerului. Prevenirea incendiilor depinde atât de autorități, cât și de implicarea activă a cetățenilor. În acest sens, îndemnăm autoritățile și cetățenii să se pătrundă de responsabilitate.

În vederea prevenirii eventualelor focare de ardere, poligoanele de deșeuri trebuie copertate cu pământ sau argilă, pentru a reduce accesul oxigenului și a minimaliza riscul autoaprinderii. Totodată, pentru evitarea producerii incendiilor intenționate, terenurile cu deșeuri trebuie monitorizate strict de către gestionari”, transmite IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară activități de informare și instruire a persoanelor, dar și îndeamnă cetățenii la responsabilitate. Conform datelor înregistrate, de la începutul anului 2025 au fost instruite 106 607 de persoane, iar circa 4 mii de responsabili de gestionarea terenurilor cu deșeuri s-au ales cu atenționări.

Pe parcursul acestei perioade au fost desfășurate 153 de ședințe ale consiliilor locale, în cadrul cărora au fost înaintate propuneri privind măsurile de minimalizare a riscurilor de incendii. Autoritățile au creat grupuri mixte și au întocmit 253 de procese verbale cu privire la contravenții, iar persoanele găsite vinovate de producerea acestor incendii au fost amendate.

#cauze #IGSU #incendii #poligoane

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.