Veaceslav Platon a fost condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare în Federația Rusă. Procuratura Generală a Rusiei precizează că Platon a fost găsit vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, precum și pentru faptul că ar fi scos ilegal din țară 48 de miliarde de ruble prin schema „Laundromat”, transmite IPN.

În 2023, un alt tribunal din Moscova l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 20 de ani de închisoare în lipsă într-un dosar penal privind retragerea a peste 126 de miliarde de ruble din Federația Rusă. Ulterior, în Republica Moldova, acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul privind frauda bancară, pe 20 aprilie 2017. Tot în același an, pe 15 iunie, a fost eliberat din detenție în urma unui demers al procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo.

La sfârșitul lunii mai 2021, Procuratura Generală (PG) a renunțat la acuzațiile în adresa lui Veaceslav Platon în dosarul ce privește frauda bancară, iar pe 14 iunie a fost achitat în dosarul respectiv. Pe 18 iulie 2021, politicianul a părăsit țara noastră, iar pe 12 august 2021 a fost dat în căutare internațională și pe numele lui a fost emis un mandat de arestare pentru neprezentare la ședința de judecată în dosarul în care este învinuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și corupere a doi gardieni ai Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera”.

Platon a fost reținut de autoritățile britanice pe 13 martie 2025. Ulterior, pentru asigurarea procedurii de extrădare, în privința lui a fost aplicată măsura preventivă – arestul. Această acțiune s-a realizat ca urmare a unei cereri de extrădare transmisă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, transmite sursa citată.

În ceea ce privește decizia de arest, Veaceslav Platon a contestat măsura și a solicitat de două ori eliberarea pe cauțiune. Ambele cereri au fost respinse. După reținerea sa, și Ministerul Justiției a formulat o cerere de extrădare în două cauze penale, aflate în prezent în etapa de examinare judecătorească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform legislației britanice, Veaceslav Platon a primit mandat de arest și în cazul celei de-a doua cereri de extrădare. Atât el, cât și avocații săi, au solicitat eliberarea pe cauțiune pentru acest mandat. Prima cerere a fost respinsă. Ca urmare a examinării cererii repetate, pe 23 iulie, instanța de judecată a admis solicitarea, acceptând eliberarea lui sub cauțiunea de 330 de mii de lire sterline (echivalentul a peste 7,5 milioane de lei) și cu impunerea unui șir de condiții, inclusiv monitorizare electronică. Decizia însă a fost contestată de procurori. Astfel, Platon rămâne în arest până la examinarea apelului.

#condamnare #inchisoare #Rusia #Veaceslav Platon

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.