Fostul director al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Alexandru Corețchi, se alătură echipei Blocului politic Împreună. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de conducerea formațiunii politice, transmite IPN.

„Voi menține în continuare același nivel de profesionalism și nu voi ceda în fața provocărilor – aceste valori le-am găsit la Blocul Împreună”, a declarat Alexandru Corețchi.

Aceasta a adăugat că Moldova are restanțe în parcursul său european, în pofida rezultatelor referendumului din toamna trecută.

Alexandru Corețchi a declarat că a demisionat din funcția de șef al STISC, în iunie 2025, la solicitarea prim-ministrului Dorin Recean.

„Într-o scurtă ședință cu premierul, am fost rugat, ca timp de o săptămâna, să renunț la funcție”, susține el.

Blocul politic „Împreună” a fost constituit în aprilie 2024, prin alianța a patru formațiuni: Partidul Schimbării, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Platforma Demnitate și Adevăr (DA). În august 2024, CUB s-a retras din bloc, în pragul alegerilor prezidențiale.

Ulterior, în martie 2025, blocului i s-a alăturat Partidul Verde Ecologist. Totodată, la începutul acestei luni, LOC a anunțat că va participa separat la alegerile parlamentare, iar la scurt timp, Platforma DA a fost exclusă din bloc pentru că a decis să participe la scrutin împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Alexandru Corețchi și-a dat demisia pe 25 iunie curent.

Directorul STISC, Alexandru Corețchi, și-a dat demisia. Cine preia șefia instituției

#Alexandru Corețchi #Blocul Impreuna #STISC

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.