Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament pe 29 iulie 1994, este principalul instrument politico-juridic, care a consacrat despărțirea definitivă de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice, transmite IPN.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. În această perioadă de tranziție, statul a funcționat pe baza unei legislații provizorii și a Constituției RSS Moldovenești din 1978. Actul a fost modificat, pentru a corespunde noii situații politice, dar era nevoie de o nouă Constituție, care să reflecte realitățile unui stat suveran și democratic.

În anii 1992-1994 a fost creată o Comisie constituțională specială, formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile, care urma să elaboreze un proiect de Constituție care să stabilească temelia noii ordini juridice. Proiectul a fost dezbătut atât în Parlament, cât și în cadrul societății, în consultări publice. Au fost opinii divergente legate de forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia regiunilor și relația cu România.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența – statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.

De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și, în 2016, s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar în martie 2024 Parlamentul Republicii Moldova a votat includerea în Constituție a obiectivului integrării europene ca orientare strategică ireversibilă a statului.

Supremația Constituției este garantată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

#31 ani #Constituţia #Moldova

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.