Uzina Topaz din Chișinău, deținută de corporația rusă ODK, a primit interdicție pentru noi investiții. Motivul prezentat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului este că investițiile erau destinate producerii de muniții și de echipamente militare, transmite IPN.

„Se acordă refuz al aprobării prealabile a investițiilor în domenii de importanță pentru securitatea statului pentru Topaz SA”, este decizia Consiliului. Aceasta a fost explicată, conform legii 174, prin faptul că investiția era direcționată pentru „producerea, exportul, punerea în circulație (importul) a armamentelor, a munițiilor și a echipamentelor militare, a tehnologiilor și serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea și folosirea armelor nucleare, chimice, biologice și a rachetelor”.

ODK, acționar majoritar al uzinei Topaz, deținea 97,7% din acțiunile întreprinderii. În iunie, Serviciul Fiscal de Stat a blocat activele deținute la Topaz de ODK, corporație din industria militară din Rusia, aflată sub sancțiuni internaționale. Măsura fiscală a vizat cota de 97,72% din capitalul întreprinderii, deținută de ODK prin persoane interpuse, precum și participațiile minoritare ale altor acționari.

Datele publice arată că uzina s-a aflat în procedură de insolvabilitate din februarie 2024 timp de un an. În luna aprilie a acestui an, adunarea generală a acționarilor Topaz a decis prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de administrație al uzinei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Topaz devenise în ultimele luni ținta unor lupte publice pentru control şi preluarea activelor întreprinderii, în special terenul de peste 3,5 hectare, estimat în 2021 la circa 145 de milioane de lei.

#interdictie #Moldova #topaz

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.