Săptămâna de lucru de patru zile, testată în șase țări. Ce a arătat studiul

Aproape 3.000 de angajați din 141 de companii din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Irlanda și SUA au participat la un test la scară largă privind reducerea timpului de muncă. Aceștia au lucrat cu cinci ore mai puțin pe săptămână, fără ca salariul să le fie afectat. În paralel, un grup de control a continuat să lucreze în regim normal, fără modificări în program.

În Germania, discuția despre săptămâna de lucru de patru zile este purtată în principal din punct de vedere ideologic, transmite Mediafax.ro. În alte țări, însă, studiul internațional cu aproape 3.000 de participanți a arătat că cei care lucrează doar patru zile pe săptămână sunt mai satisfăcuți și se simt mai sănătoși din punct de vedere fizic și psihic.

Un politician străin a atacat aceste modele de lucru și a cerut eficiență în locul tendinței de a lucra cu jumătate de normă. Deși există astfel de rezultate, atitudinea politică din Germania rămâne rezervată. Markus Söder a anunțat, de asemenea, că modelele de lucru flexibile din cadrul administrației bavareze vor fi analizate critic.

După o ședință de cabinet, el a declarat: „Cu siguranță, acest lucru nu va putea rămâne la același nivel”. Se dorește menținerea caracterului favorabil familiei, dar, în același timp, „creșterea anumitor potențiale de eficiență”.

Studiu german: satisfacție îmbunătățită, concedii medicale stabile

Și Germania furnizează primele concluzii privind săptămâna de patru zile. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a satisfacției în viață și o scădere a nivelului de stres, potrivit sursei citate. Cu toate acestea, a fost remarcabil faptul că numărul concediilor medicale nu a scăzut aproape deloc în comparație cu anul precedent, potrivit Focus.de.

Companiile participante și-au optimizat procesele de lucru renunțând la ședințele inutile și utilizând noi instrumente digitale. Sănătatea fizică și mentală a participanților s-a îmbunătățit semnificativ: mai multă mișcare, somn mai lung și o viață de zi cu zi mai echilibrată.

Julia Backmann, coordonatoarea studiului, trage următoarea concluzie: „Săptămâna de lucru de patru zile are efecte pozitive, mai ales acolo unde procesele sunt simplificate și echipele pot lucra în mod mai autonom”.

Avantajele surprinzătoare ale săptămânii de lucru de patru zile

Săptămâna de lucru de patru zile se bucură de o popularitate crescândă, în special în rândul generației Z. Studiile indică faptul că această reducere a timpului de lucru este benefică pentru angajați. Persoanele se simt mai satisfăcute și sunt mai sănătoase atât fizic, cât și psihic.

Alte efecte pozitive sunt o mai bună conciliere între viața profesională și cea privată, mai puțin stres și o motivație sporită.

Beneficii pentru sănătate datorate săptămânii de lucru de patru zile. După șase luni, s-au obținut următoarele rezultate:

Oboseală semnificativ mai redusă: sentimentele apăsătoare de epuizare au scăzut.
Satisfacție crescută la locul de muncă: bucuria de a munci a crescut în mod vizibil.
Stabilitate psihică: mulți participanți s-au simțit mai puternici și mai echilibrați din punct de vedere mental.
Condiție fizică: starea fizică a angajaților s-a îmbunătățit ușor.
Diferențele au fost clare, iar în companiile care nu și-au modificat programul de lucru nu s-a observat un efect similar.

Reducerea programului de lucru nu numai că a dus la diminuarea oboselii, ci a și crescut motivația. Studiul arată că angajații cu o săptămână de lucru de patru zile erau mai productivi și mai puțin epuizați. Factorii decisivi au fost:

Mai multă încredere în sine în mediul de lucru
Îmbunătățirea calității somnului
Mai puțină oboseală

Companiile și-au organizat mai eficient modul de lucru: mai puține ședințe, responsabilități mai clare și mai multă autonomie. Astfel, sarcinile au putut fi îndeplinite mai eficient, iar ziua liberă suplimentară a fost utilizată în mod util.

#angajati #companii #lucru #tari

Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.

Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)

Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.

În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.

#interviu #Michał Krafcik #MSF #Pisa