Prim-ministrul Dorin Recean a avut o întrevedere cu ambasadoarea Kelly Keiderling, șefa Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova, cu ocazia încheierii mandatului acesteia.

Discuțiile au vizat activitatea Misiunii OSCE în sprijinul procesului de reintegrare a țării, promovarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, precum și evoluțiile recente din contextul regional. Premierul a exprimat recunoștința Guvernului pentru implicarea constantă a ambasadoarei Keiderling în promovarea păcii, apărarea drepturilor omului și consolidarea încrederii între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Apreciem contribuția valoroasă a Misiunii OSCE, în special în facilitarea comunicării și sprijinirea eforturilor de reintegrare. Mulțumim doamnei ambasadoare Keiderling pentru profesionalismul și deschiderea cu care și-a exercitat mandatul”, a declarat prim-ministrul Recean.

Kelly Keiderling a condus Misiunea OSCE în Republica Moldova din octombrie 2022, perioadă în care organizația a continuat să sprijine autoritățile în domenii-cheie precum dialogul transnistrean, democrația, drepturile omului și buna guvernare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza transnistria #Dorin Recean #misiune OSCE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.