Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

De unde să luăm bani pentru modernizarea țării? Alianța „Moldovenii” și mediul de afaceri au găsit răspunsuri

05 Aug. 2025, 16:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
05 Aug. 2025, 16:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Cea de-a treia Masă rotundă națională organizată de Alianța „Moldovenii” a devenit un exemplu de comunicare eficientă între reprezentanții mediului de afaceri și politicieni. La eveniment au participat șefi de întreprinderi mari, oameni de știință și funcționari publici. Discuția de două ore s-a încheiat cu opinia generală că Moldova încă dispune de potențial pentru relansarea economiei, iar punerea în practică a acestuia este împiedicată exclusiv de calitatea extrem de scăzută a politicilor publice în domeniul economic.

„Dacă s-ar stabili un impozit de 2-3% din toate vînzările, atunci fiecare ar ști cu siguranță cît a vîndut și cît a plătit. Acest lucru ar simplifica sistemul fiscal, ar reduce numărul angajaților fiscali și, implicit, cheltuielile”, este doar unul dintre exemplele de oportunități neexploatate menționate de Nicolas Nicula, directorul întreprinderii textile Covoare Ungheni.

Pe lângă reglementarea excesivă din partea statului, el a numit lipsa condițiilor pentru o concurență loială drept principala problemă a economiei moldovenești.

„În Moldova există doar patru bănci care au active și care pot credita afaceri serioase. Există o listă de evaluatori de garanții pe care banca le acceptă sau nu. Dacă evaluarea bunurilor nu corespunde cerințelor băncii, aceasta pur și simplu nu lucrează cu evaluatorul respectiv. În consecință, toate gajele sînt supraevaluate. Există cazuri în care gajul era de 10 ori mai mare decât creditul acordat. Sistemul financiar le leagă mâinile mediului de afaceri, astfel încât acesta nu poate funcționa”

Președintele holdingului IMC Group, Iurie Mihalachi, a propus crearea unui Minister al Veniturilor în Moldova. Potrivit lui, „o astfel de instituție ar trebui să aibă sarcina de a acumula toate veniturile statului și de a pregăti baza pentru obținerea veniturilor pentru fiecare an”.

„Statul trebuie să creeze structuri care să ajute oamenii de afaceri în prima etapă – cum să depună cereri, să pregătească documente, să obțină acces la credite. În lume sunt mulți bani, multe oportunități, dar trebuie să știi cum să le atragi”, a subliniat omul de afaceri, ale cărui companii activează în diferite țări ale lumii.

Fostul vicepremier Alexandru Muravschi a atras atenția asupra utilizării iraționale a finanțării externe. „În patru ani, actuala putere a primit 2,3 miliarde de euro din finanțare externă – la fel de mult cât au primit guvernele anterioare în 30 de ani. Cu toate acestea, peste 70% din aceste fonduri au fost cheltuite pentru consumul curent – compensații, indexări. Ar fi trebuit să direcționăm resursele externe către creșterea economică, iar problemele curente să fie rezolvate din veniturile proprii”, a subliniat economistul.

 

Și-au prezentat opiniile și propunerile și directorul General Orvento Metal, Igor Crapivca, președintele ABS Const, Serghei Balica, și antreprenorul din domeniul prelucrării metalelor, Anatol Rașcu.

„Folosim toate propunerile pentru a îmbunătăți programul nostru politic”, a oferit asigurări participanților la cea de-a treia Masă rotundă națională, președintele Alianței „Moldovenii”, economistul Denis Roșca.

El a prezentat viziunea acestui partid politic pentru redresarea și dezvoltarea economiei Moldovei. „Considerăm că trebuie să încetăm să importăm ceea ce putem produce noi înșine”, a spus Denis Roșca.

„Moldova dispune de un potențial enorm de resurse care nu este utilizat. Există, în special, peste 30 de categorii de materii prime, adică milioane de tone, care nu sunt prelucrate și nu aduc venituri țării. În țară există un surplus de clădiri industriale nefolosite, dar investitorii nu au acces la ele. Există posibilitatea de a produce de sine stătător bani pentru a asigura investiții lichide, dar în loc de asta Moldova se împrumută din străinătate.

Investițiile reale vor veni în Moldova atunci cînd nu va mai exista un exces de proceduri, legi, impozite și intervenții ale statului. Misiunea statului este de a reglementa activitatea economică, nu de a bloca inițiativa privată”, a concluzionat președintele Alianței „Moldovenii”.

În concluzie, el a subliniat importanța promovării informaționale a potențialului economic al Moldovei. „Fără o bună mediatizare, oamenii nici nu-și imaginează ce pot produce în Moldova. Dacă televiziunea națională ar arăta zilnic procesele de producție din diferite sectoare – mobilă, textile, bunuri de consum – mulți s-ar decide să investească”, și-a exprimat convingerea Denis Roșca.

Masa rotundă națională dedicată problemelor relansării economiei a avut loc în cadrul ciclului de dezbateri publice pe care Alianța „Moldovenii” le organizează cu experți din diverse domenii pentru a discuta Strategia de dezvoltare a Republicii Moldova. Acest document stă la baza programului electoral al Alianței „MOLDOVENII” pentru alegerile parlamentare din septembrie.

Următoarea masă rotundă națională va avea loc pe 7 august și va fi dedicată modernizării sistemului de finanțare a statului, a întreprinderilor și a familiilor.

P.

 

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.