Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Exclusiv: Portofelul cripto al Kremlinului pe nume Ilan Șor

07 Aug. 2025, 13:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
07 Aug. 2025, 13:19 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Cândva, a intrat în istoria Republicii Moldova ca unul dintre arhitecții „furtului miliardului”. Astăzi, el jonglează din nou cu miliarde, dar de această dată, sub controlul și cu sprijinul direct al unui alt stat – Federația Rusă.

Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia – sunt doar câteva dintre punctele de pe harta unui imperiu din umbră, construit de politicianul fugar, transmite IPN.

În acest material dezvăluim mai multe detalii despre rețeaua de companii și scheme financiare pe care Ilan Șor le utilizează pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Structurile sale colaborează direct cu băncile de stat din Rusia, dezvoltă monede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul SWIFT.

Pe 1 septembrie 2024, în Bișkek apare o nouă structură cu un nume pompos – SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. Oficial, este o entitate de stat, fondată de Ministerul Economiei. În realitate, însă, reprezintă un element-cheie într-o schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, în centrul căreia se află Ilan Șor.

Compania primește dreptul exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici nu se află pe teritoriul Kârgâzstanului. Mai mult decât atât, i se permite să deschidă filiale în străinătate și să opereze prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și la Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia.

Chiar în primele luni de activitate, „Compania Comercială” își creează filiale: Golden Silk Road în Mongolia, precum și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

Sursele Agenției de presă IPN din Republica Moldova din cercurile financiare ale Kârgâzstanului susțin că înființarea acestei structuri a fost rezultatul unei înțelegeri între Șor și reprezentanți ai guvernului de la Bișkek. Scopul – facilitarea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank, bancă aflată în proprietatea statului rus. Aceasta servește interesele Ministerului rus al Apărării.

Inițial, veriga principală în schema de ocolire a sancțiunilor a fost „Keremet Bank” – o instituție financiară kârgâză, prin care se efectuau plăți către Rusia și țări terțe. Însă, pe 15 ianuarie 2025, banca este inclusă în lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei SUA, iar o lună mai târziu – și de către Regatul Unit și Uniunea Europeană.


La prima vedere, schema ar fi trebuit să se prăbușească. Însă chiar în aceeași zi apare un nou jucător – Capital Bank of Central Asia (CBCA). Controlul asupra acestuia este preluat de Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan, iar în frunte este numit fostul vicepreședinte al Keremet Bank – Kantimir Cialbaev. Astfel, se schimbă doar denumirea și placa de la intrare, iar CBCA își asumă funcția de procesare a plăților în ruble și se conectează direct la Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.

Împreună, aceste instituții creează o structură care funcționează ca o alternativă la sistemul SWIFT, permițând efectuarea de tranzacții internaționale chiar și acolo unde canalele oficiale sunt blocate.

Când canalele bancare încep să se restrângă sub presiunea sancțiunilor, în prim-plan apare criptomoneda. Și aici, Șor este din nou alături de băncile de stat rusești.

Primul proiect lansat este A7A5 – un stablecoin creat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile. Moneda este listată pe platforma kârgâză Meer Exchange, precum și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.

Dar Șor are și un proiect cripto mult mai ambițios – USDKG, cunoscut și ca „Gold Dollar”. Acest stablecoin este garantat simultan de dolarul american și de aurul fizic, aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan.

Proiectul este coordonat de: Akbar Askarbekovici Bekboev – directorul proiectului, Almaz Kușbekovici Baketaev – ministrul de finanțe al Kârgâzstanului, William Campbell – expert în finanțe și tehnologii blockchain, Gabriel Guerra – specialist în marketing și dezvoltarea industriei cripto.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Pentru a înțelege cum funcționează această rețea, este esențial să analizăm arhitectura de afaceri construită de Șor. În ultimii ani, el a creat un imperiu transnațional de companii în mai multe țări, toate având un scop comun: mascarea fluxurilor reale de bani și eludarea sancțiunilor impuse de Occident împotriva Federației Ruse.

Continuă să citești materialul pe IPN.md.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!