Cândva, a intrat în istoria Republicii Moldova ca unul dintre arhitecții „furtului miliardului”. Astăzi, el jonglează din nou cu miliarde, dar de această dată, sub controlul și cu sprijinul direct al unui alt stat – Federația Rusă.

Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia – sunt doar câteva dintre punctele de pe harta unui imperiu din umbră, construit de politicianul fugar, transmite IPN.

În acest material dezvăluim mai multe detalii despre rețeaua de companii și scheme financiare pe care Ilan Șor le utilizează pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Structurile sale colaborează direct cu băncile de stat din Rusia, dezvoltă monede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul SWIFT.

Pe 1 septembrie 2024, în Bișkek apare o nouă structură cu un nume pompos – SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. Oficial, este o entitate de stat, fondată de Ministerul Economiei. În realitate, însă, reprezintă un element-cheie într-o schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, în centrul căreia se află Ilan Șor.

Compania primește dreptul exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici nu se află pe teritoriul Kârgâzstanului. Mai mult decât atât, i se permite să deschidă filiale în străinătate și să opereze prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și la Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia.

Chiar în primele luni de activitate, „Compania Comercială” își creează filiale: Golden Silk Road în Mongolia, precum și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

Sursele Agenției de presă IPN din Republica Moldova din cercurile financiare ale Kârgâzstanului susțin că înființarea acestei structuri a fost rezultatul unei înțelegeri între Șor și reprezentanți ai guvernului de la Bișkek. Scopul – facilitarea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank, bancă aflată în proprietatea statului rus. Aceasta servește interesele Ministerului rus al Apărării.

Inițial, veriga principală în schema de ocolire a sancțiunilor a fost „Keremet Bank” – o instituție financiară kârgâză, prin care se efectuau plăți către Rusia și țări terțe. Însă, pe 15 ianuarie 2025, banca este inclusă în lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei SUA, iar o lună mai târziu – și de către Regatul Unit și Uniunea Europeană.

La prima vedere, schema ar fi trebuit să se prăbușească. Însă chiar în aceeași zi apare un nou jucător – Capital Bank of Central Asia (CBCA). Controlul asupra acestuia este preluat de Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan, iar în frunte este numit fostul vicepreședinte al Keremet Bank – Kantimir Cialbaev. Astfel, se schimbă doar denumirea și placa de la intrare, iar CBCA își asumă funcția de procesare a plăților în ruble și se conectează direct la Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.

Împreună, aceste instituții creează o structură care funcționează ca o alternativă la sistemul SWIFT, permițând efectuarea de tranzacții internaționale chiar și acolo unde canalele oficiale sunt blocate.

Când canalele bancare încep să se restrângă sub presiunea sancțiunilor, în prim-plan apare criptomoneda. Și aici, Șor este din nou alături de băncile de stat rusești.

Primul proiect lansat este A7A5 – un stablecoin creat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile. Moneda este listată pe platforma kârgâză Meer Exchange, precum și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.

Dar Șor are și un proiect cripto mult mai ambițios – USDKG, cunoscut și ca „Gold Dollar”. Acest stablecoin este garantat simultan de dolarul american și de aurul fizic, aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan.

Proiectul este coordonat de: Akbar Askarbekovici Bekboev – directorul proiectului, Almaz Kușbekovici Baketaev – ministrul de finanțe al Kârgâzstanului, William Campbell – expert în finanțe și tehnologii blockchain, Gabriel Guerra – specialist în marketing și dezvoltarea industriei cripto.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Pentru a înțelege cum funcționează această rețea, este esențial să analizăm arhitectura de afaceri construită de Șor. În ultimii ani, el a creat un imperiu transnațional de companii în mai multe țări, toate având un scop comun: mascarea fluxurilor reale de bani și eludarea sancțiunilor impuse de Occident împotriva Federației Ruse.

Continuă să citești materialul pe IPN.md.

#Republica Moldova #Rusia #ȘOR

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.