Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Micșorarea sau mărirea sânilor – intervenție populară în Moldova: cum afectează alăptarea?

07 Aug. 2025, 16:32
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
07 Aug. 2025, 16:32 // Societate //  Realitatea.md

Operația de mărire a sânilor, cunoscută ca mamoplastie sau augmentarea sânilor, este una dintre cele mai populare intervenții chirurgicale estetice la nivel mondial. În Republica Moldova, această metodă de remodelare chirurgicală a pieptului a devenit foarte populară, în special printre femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, scrie Suntparinte.md.

Dacă planificați o mărire de sâni sau aveți deja implanturi mamare, s-ar putea să vă întrebați cum afectează ele capacitatea de a alăpta copilul sau calitatea laptelui matern. Vestea bună este că, în cazul măririi de sâni, implanturile mamare nu sunt un impediment în calea alăptării bebelușului, însă depinde de tehnica operatorie aleasă.

Dacă vorbim de augmentarea prin incizie în zona alveolei, acest tip de intervenție nu asigură un proces de alăptare lejer, deoarece în timpul intervenției poate fi afectată sensibilitatea areolei și lezat nervul responsabil de reflexul pentru producerea laptelui matern.

„Cea mai practicată metodă este mamoplastia cu incizie prin abordul inframamar, adică la nivelul pliului de sub sân. Implantul este poziționat sub mușchi, fără a atinge țesutul glandular, unde se află canalele lactifere. Această metodă are cele mai puține riscuri postoperatorii, inclusiv pentru procesul ulterior de alăptare”, explică medicul chirurg-plastician Mihail Garbuz, care efectuează anual peste 100 de intervenții de augmentare mamară.

La acest capitol, un studiu american, desfășurat pentru a evalua impactul implanturilor mamare asupra alăptării, informează că rata de succes în procesul de alăptare era de 93% la femeile cu implanturi mamare și 99% la cele fără implanturi. Deci, în funcție de tipul intervenției, femeile reușesc să alăpteze cu următoarea rată de eficiență:

  • 95% în cazul femeilor cu mamoplastie prin incizia alveolei mamare;
  • 97% în cazul femeilor cu augmentare prin incizia sub sân;
  • 99% în cazul femeilor cu sâni naturali.

Operația de micșorare a sânilor afectează alăptarea?

Dificultăți reale în procesul de hrănire la piept pot apărea drept consecință a intervenției de reducție mamară, spune medicul Mihail Garbuz. Recurg la acest tip de operație femeile care au problema sânilor lăsați sau cele cu sâni voluminoși, care se confruntă cu dureri de gât, de umeri și de spate, din cauza greutății:

„Reducția mamară reprezintă o intervenție chirurgicală care constă în micșorarea în volum a glandelor mamare sau corecția acestora. În acest caz este înlăturat țesutul excesiv. Sunt lezate ducturile mamare (canalele prin care vine laptele), respectiv scade capacitatea de a produce suficient lapte. Incapacitatea de a alăpta poate fi permanentă”.

Incidența acestui tip de operații este vădit mai mică, iar femeilor li se oferă toată informația necesară, astfel încât să poată lua decizii asumate. Luați o decizie doar după ce veți analiza avantajele și dezavantajele. Dacă planificați un copil sau mai mulți, un consult medical la timp vă va ajuta să evitați orice disconfort sau situație neprevăzută.

Mai multe despre când este mai bine să se apeleze la mamoplastie: înainte sau după naștere și alăptare sau cum poate fi mărită rata de succes a alăptării în cazul femeilor cu implanturi mamare, citiți în sursa primară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking