În cel mult doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată în Republica Moldova, estimează Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Potrivit acestuia, faptul că tot mai mulți moldoveni aleg plățile cu cardul în detrimentul retragerilor de numerar a accelerat semnificativ dezvoltarea comerțului online. Începând cu 2023, achitările cu cardul contribuie cu peste 80% la această creștere, transmite IPN.

În cadrul emisiunii sale săptămânale, expertul a precizat că, în 2024, plățile efectuate de moldoveni cu cardul – atât în țară, cât și în afara ei – au totalizat 83,8 miliarde de lei. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, această sumă a ajuns la 96,5 miliarde de lei, dintre care 71,4 miliarde de lei au fost achitări realizate în Republica Moldova.

Conform datelor prezentate de Ioniță, dacă în 2020 comerțul online în țară însuma 9,6 miliarde de lei, în 2024 volumul acestuia a atins 32,8 miliarde de lei.

„În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, comerțul online din Republica Moldova a ajuns la 37,6 miliarde de lei: 19,5 miliarde prin internet banking, 11,3 miliarde pentru achiziții de bunuri din afara țării, 3,6 miliarde prin plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde pentru achiziții de bunuri și servicii în interiorul țării. Din 2021, creșterea comerțului online se datorează exclusiv dezvoltării internet banking-ului. La noi, cardul a devenit un mijloc de plată în special pentru achizițiile de bunuri”, a explicat economistul.

Veaceslav Ioniță subliniază, de asemenea, că în Republica Moldova curieratul este o formă de comerț extern. Deși serviciile poștale sunt în plină dezvoltare, acestea sunt asigurate în mare parte de companii străine.

„Serviciile poștale – cele cinci mari companii și alte 14 mai mici –, băncile comerciale, Guvernul și companiile private trebuie, în contextul digitalizării, să colaboreze pentru a crea un sistem unificat de comerț online în Republica Moldova”, sugerează expertul.

El atrage atenția că, în prezent, costurile de curierat suportate individual de fiecare firmă sunt foarte ridicate. Nu există încă un sistem integrat care să permită efectuarea plăților online și livrarea prin servicii poștale specializate.

În ceea ce privește întreprinderea de stat „Poșta Moldovei”, Ioniță menționează că aceasta a pierdut poziția de lider pe piață în 2024, deținând doar 44% din cota de piață, comparativ cu 52,3% în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#card #economie #expert #plati

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.