Unele afaceri se nasc din pasiune, altele dintr-o necesitate. În cazul lui Mihail Gavrilenco, au fost valabile ambele motive. Fiind în căutarea unor locuri de joacă bine amenajate pentru copiii lui, și-a dat seama că în orașul natal există foarte puține opțiuni. Așa a apărut ideea de a deschide la Tighina (Bender) un centru pentru copii de diverse vârste, care să ofere mai multe alegeri pentru distracție – KidsLand.

Amenajarea centrului pentru copii a presupus și un efort financiar. Deși a avut propriile investiții, banii erau insuficienți pentru a pune la punct toate detaliile. În toamna anului 2024 a participat la un concurs destinat antreprenorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru și așa a obținut sprijin nu doar financiar, dar și mentorat pentru a-și lansa afacerea. Suportul a fost oferit de Uniunea Europeană prin programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Dacă nu am fi avut această finanțare, probabil că nu l-am fi deschis, pentru că investițiile sunt destul de mari. Acest ajutor de la Uniunea Europeană pe care l-am primit ne-a permis să deschidem o cameră de joacă pentru copii”, spune Mihail.

Centrul pentru copii este format dintr-un teren de joacă modern, o cameră cu jocuri interactive și un spațiu dedicat creativității.

„Îmi place locul foarte mult, o mulțime de camere interesante. Copiii merg să se joace. E bine și părinții își pot vedea de treabă, în timp ce copiii se joacă. Totul este foarte frumos, pur și simplu interesant, pentru noi acest loc este convenabil în ceea ce privește locația”, relatează, Anastasia, care vine la acest centru deja a 3-a oară, cu fiica sa.

„Avem trambuline, tobogane, piscină uscată cu bile, de asemenea, constructor, cărți de colorat. Copiii vin să se joace acum în vacanța de vară. Copiii se joacă, colorează, asamblează puzzle-uri, se distrează. Părinții pot pleca, deci noi avem grijă de copii, ne jucăm cu ei”, explică Sofia, una dintre angajatele centrului de copii KidsLand.

Centrul interactiv pentru copii din Tighina (Bender) este una din cele 20 de afaceri lansate sau dezvoltate cu suportul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Susținerea tinerilor antreprenori și a mediului de afaceri face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene și PNUD de a consolida încrederea și de a promova dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Nistrului. Valoare totală a suportului oferit pentru dezvoltarea mediului de afaceri este de peste 529 mii de euro.

#copii #grant #teren joaca #UE

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.