La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Constitutie #Gagauzia

Rebelii şiiţi houthi au atacat joi o rafinărie a companiei petroliere Aramco din sud-vestul Arabiei Saudite, la graniţa cu Yemen, folosind două drone, într-o nouă acţiune a insurgenţilor împotriva regatului saudit. Duminică, rebelii houthi au revendicat un atac asupra aceleiaşi rafinării, informează antena3.ro.

Houthi „au atacat o rafinărie Aramco în regiunea Jizan cu două drone, realizând un atac ţintit”, a declarat o sursă militară pentru Saba, agenţie de ştiri yemenită controlată de rebeli.

„Acest atac răspunde încălcării spaţiului aerian şi a suveranităţii yemenite de către inamicul saudit”, a declarat sursa neidentificată, care a adăugat că insurgenţii vor continua să „răspundă cu fermitate la orice încălcare a suveranităţii ţării sau agresiune împotriva Yemenului”.

Până în prezent, Arabia Saudită nu a reacţionat la aceste informaţii.

Rebelii houthi au revendicat duminică un atac asupra aceleiaşi rafinării

Duminică, rebelii houthi au revendicat un atac asupra aceleiaşi rafinării, care procesează aproximativ 400.000 de barili de petrol brut pe zi şi produce produse rafinate, precum benzină şi motorină.

Această acţiune are loc în contextul unei escaladări între rebelii houthi şi Arabia Saudită, ţară care a intervenit militar în Yemen în 2015 pentru a sprijini guvernul recunoscut internaţional împotriva rebelilor care au preluat controlul capitalei şi ulterior s-au extins în mare parte din nordul Yemenului.

Escaladarea a început la sfârşitul lunii trecute, când rebelii au anunţat un blocaj maritim împotriva navigaţiei saudite în Marea Roşie, susţinând că este o măsură de represalii pentru restricţiile impuse în zonele controlate de insurgenţii yemeniţi.

De atunci, rebelii houthi au lansat atacuri cu rachete şi drone împotriva navelor comerciale în Marea Roşie şi pe teritoriul saudit, inclusiv asupra facilităţilor petroliere.

O navă s-a scufundat în Marea Roşie după ce a fost atacată de o ambarcațiune capcană încărcată cu explozibili, potrivit unui oficial local yemenit şi autorităților indiene. Atacul a avut loc în contextul blocadei maritime a porturilor saudite instituite de rebelii Houthi din Yemen, relatează Agerpres. Cei 14 marinari care se aflau la bord au fost salvați.

Pe de altă parte, Riadul a răspuns cu atacuri ale coaliţiei pe care o conduce asupra unor zone controlate de houthi şi, de asemenea, a anunţat o coaliţie maritimă multinaţională destinată să protejeze navigaţia în Marea Roşie şi în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Joi, emisarul special al ONU pentru Yemen, Hans Grundberg, a insistat în faţa Consiliului de Securitate al ONU că ţara se confruntă în prezent cu cel mai mare risc de a trăi un conflict pe scară largă de la armistiţiul convenit în 2022.