Ministerul Justiției a depus, în data de 11 august, o cerere la Curtea de Apel Centru prin care solicită dizolvarea Partidului „RENAȘTERE”, Partidului „ȘANSĂ”, Partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidului „VICTORIE”.

Acțiunea vine în urma unei sesizări primite de la Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 21 iulie, prin care se cere constatarea celor patru formațiuni drept succesoare ale Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023.

Ministerul precizează că demersul este inițiat în limitele mandatului legal și se bazează pe probe furnizate de CEC și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestor instituții, pe 6 iulie 2025, liderii celor patru partide au participat la Moscova la un congres coordonat de Ilan Șor, unde a fost anunțată formarea blocului electoral „Victorie – Победа” și planurile pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

CEC a subliniat că implicarea directă a unui fost lider al unui partid declarat neconstituțional în organizarea unui bloc electoral reprezintă o continuare mascată a activității formațiunii interzise. Raportul CEC din octombrie 2024 a constatat acțiuni comune, de obicei camuflate, menite să influențeze alegerile, coordonate de Ilan Șor.

Conform documentului, imediat după interzicerea Partidului „Șor”, cele patru formațiuni au preluat structurile, resursele și oamenii acestuia, asigurând transferul infrastructurii politice către noile partide.

Legea privind partidele politice interzice crearea sau utilizarea unui partid politic pentru a continua activitatea unui partid declarat neconstituțional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Justitiei #partide #ȘOR

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.