Cancelaria de Stat anunță concurs pentru ocuparea funcției de director general al Biroului Național de Statistică (BNS). Persoanele interesate pot depune dosarul până vineri, 29 august 2025, ora 17:00.

Cerințe față de candidați:

dețin cetățenia Republicii Moldova;
au studii superioare în domeniul statisticii, sociologiei, economiei sau al tehnologiilor informaționale;
au experiență de muncă de cel puțin 5 ani în domeniul statisticii şi cel puțin 3 ani de experiență managerială;
nu au antecedente penale nestinse;
sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuțiilor;
cunosc limba română;
se bucură de o reputație ireproșabilă;
nu au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;
în privința lor nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
posedă cunoștințe şi experiență în domeniul organizării sistemului de control intern managerial;
nu au împlinit vârsta necesară pentru obținerea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;
nu au antecedente penale pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

Dosarul complet pentru înscrierea la concurs trebuie să parvină doar pe e-mail până la data și ora stabilite de Comisie. Orice dosar incomplet sau depus după expirarea datei-limită nu va fi examinat, informează responsabilii.

Candidații vor prezenta Comisiei de concurs următoarele acte:

cererea de participare la concurs;
scrisoarea de motivare;
curriculum vitae;
copia de pe actul de identitate;
copiile de pe diplomele de studii şi certificatele de absolvire a cursurilor de perfecționare profesională şi/sau de specializare;
certificatul medical (formularul 086/e);
cazierul judiciar;
acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din anul 2020, funcția este asigurată de Oleg Cara.

#BNS #concurs #director

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.